spot_img

Academia Oamenilor de Știință din România își dorește un tratament politic bazat pe obiectivitate și corectitudine

Consiliul Științific al Academiei Oamenilor de Știință din România a remis redacției AgențiadeCarte.ro un comunicat ce conține mai multe precizări legate de istoricul acestei instituții și o reacție față de situația de a nu mai primi bani de la bugetul de stat pentru al doilea an consecutiv. Astfel, în comunicat se precizează: ”Sperăm, prin acest demers, ca judecățile superficiale la adresa AOSR, bazate pe zvonuri, calomnii și manipulări, să fie substituite de judecăți de valoare întemeiate pe date reale și evaluări substanțiale și ca, în urma unor evaluări corecte, Academia Oamenilor de Știință din România să beneficieze de un tratament politic bazat pe obiectivitate și corectitudine.” AgențiadeCarte.ro vă prezintă Comunicatul Academia Oamenilor de Știință din România.

 

 

București, 21.02.2021

 

COMUNICAT

ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA:

PRECIZĂRI ÎN NUMELE ADEVĂRULUI ȘI CORECTITUDINII POLITICE

 

 

Academia Oamenilor de Știință din România a devenit ținta unor atitudini și atacuri nedemne din partea unor medii și a unor forțe politice, menite a discredita instituția în mediul public, de a-i distorsiona imaginea și de a-i submina statutul. Toate acestea se fundamentează, pe de o parte, pe o crasă lipsă de informații, pe de altă parte, pe date superficiale, preluate necritic din presa de scandal, și par a exprima un proiect politic. Un proiect politic nu dedicat dezvoltării științei și educației în România, ci focalizat strict pe un scop unic: desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România. Concomitent, instituția noastră se confruntă cu un nou val de calomnii și denigrări desfășurate prin unele publicații sau site-uri, care au drept scop dezinformarea, inducerea în eroare și manipularea opiniei publice.

 

Imaginea pe care o promovează în mod constant anumite organe de presă despre AOSR este structurată din câteva aspecte false și judecăți „de valoare” tendențioase, repetate obsesiv. Din păcate, aceste elemente de „portret instituțional” sunt preluate necritic, într-un mod grăbit și superficial, din care reaua-credință nu poate fi exclusă, și de unii reprezentanți ai unor forțe politice. Imaginea publică a AOSR promovată de aceste medii este una conturată rudimentar, din definiții otrăvite și fake news: „instituție-fantomă”, „fantomatica Academie a Oamenilor de Știință”, Academia care se suprapune Academiei Române, care subminează rolul și statutul Academiei Române, ai cărei membri poartă ilegal titul de „academician”, Academia înființată de Ecaterina Andronescu, condusă de Ion Iliescu, în calitate de președinte de onoare, Academia afiliată unui anumit partid, fără personalități, lipsită de valoare științifică, fără activitate și rezultate, care consumă banii bugetului etc. etc.

 

Această imagine profund neadevărată și nedreaptă pentru identitatea, istoria, activitatea și rezultatele remarcabile ale Academiei Oamenilor de Știință din România, ofensatoare pentru membrii acesteia, a format cadrul necesar și suficient pentru decizia politică recentă de suprimare a bugetului instituției, al doilea an consecutiv. În urma acestui act politic, cu un buget zero, instituția primește o lovitură decisivă, care nu poate determina decât un rezultat: desființarea ei. Întrebarea, mai mult sau mai puțin retorică, este: care sunt cauzele acestei atitudini împotriva unei instituții cu o istorie de aproape un secol, care a reunit și reunește personalități de marcă ale științei și cercetării românești?

 

În numele respectului pentru adevăr și punând campania dezlănțuită împotriva AOSR doar pe seama insuficientei informări, revenim cu o serie de precizări necesare.

 

  1. Academia Oamenilor de Știință din România nu este o instituție „fantomatică” și nu a fost înființată de doamna Ecaterina Andronescu. A fost fondată la 29 martie 1935 ca Academia de Științe din România – din necesitatea de cuprindere a valorilor cercetării și științei românești într-un cadru academic mai larg – de marele ministru liberal al instrucțiunii publice, Doctorul Constantin Angelescu, eminent medic chirurg, fondator de școală de chirurgie, împreună cu un grup de oameni de știință români.  Regimul comunist a desfiinţat Academia în 1948, odată cu celelalte academii existente, înfiinţând Academia Republicii Populare Române.Deşi a funcţionat o perioadă relativ scurtă ASR a căpătat un important prestigiul naţional şi internaţional, având ca membri de onoare 8 laureaţi ai premiului Nobel. După o serie de transformări, a fost reînființată Academia sub actuala titulatură de un alt mare profesor și medic chirurg, un pionier al școlii de chirurgie cardiovasculară, Generalul prof. univ. dr. Vasile Cândea. Instituția funcționează în baza Legii Nr. 31 din 15 ianuarie 2007 în calitate de „continuator și unic legatar” al Academiei de Științe din România. Menţionăm că această lege a fost votată aproape în unanimitate de membrii Parlamentului României de atunci şi a avut avizul Academiei Române.

 

  1. Academia Oamenilor de Știință din România nu a pretins niciodată că este egală Academiei Române, n-a avut niciodată intenția de a face concurență acesteia sau de a o substitui. Titulatura de „Academie” nu poate conduce și nu trebuie să conducă la ideii unei intenții sau a unui „program” în acest sens. Există, în România, ca şi în multe alte ţări ale lumii, mai multe academii înfiinţate prin lege, dar atacul s-a concertat asupra AOSR, probabil ca fiind mai vizibilă .Prin Lege și prin Statut, AOSR recunoaște, Academia Română drept cel mai înalt for de știință, cultură și educație al țării. În baza acestei perspective, între cele două instituții au existat, în mod tradițional, relații de bună colaborare, mulți membri ai Academiei Române și unii dintre președinții prestigiosului for fiind și membri ai AOSR. Tot prin Statut, membrii AOSR nu au dreptul să poarte titlul de „academician”, acesta fiind atributul exclusiv al membrilor titulari ai Academiei Române.

 

  1. Academia Oamenilor de Știință din România nu este și nu poate fi afiliată politic. În virtutea Legii de înființare și a Statutului, este o organizație apolitică. Implicarea politică a unora dintre membrii săi este pur individuală și acoperă o diversitate de afilieri și identități ideologice. Adevărul istoric este însă că fondatorul ei a fost un ilustru membru al Partidului Național Liberal, cel mai mare ministru al educației după Spiru Haret. De la reînființarea ei, AOSR n-a fost și nu este Academia niciunui partid.

 

  1. Academia Oamenilor de Știință din România cuprinde în structurile sale personalități ale învățământului superior și ale cercetării științifice românești, profesori universitari, oameni de știință, cercetători, unii dintre ei cu o statură științifică și academică excepțională. Portofoliul științific al multora dintre membrii AOSR este unul remarcabil, în materie de activitate științifică, lucrări (cărți, tratate, studii, cerectări, articole), publicații ISI, indice Hirsch, prezență în BDI și citări. La nivel central și prin secțiile și filialele sale, AOSR desfășoară o activitate de cercetare complexă, concretizată în studii, cercetări și proiecte, cu rezultate diseminate în publicații prestigioase. În mod tradițional, AOSR organizează și desfășoară anual Programul de cercetare-dezvoltare, prin care finanțează un număr de proiecte, pe bază de competiție, încurajându-i în special pe tinerii cercetători doctori. În anul 2019, Programul de cercetare-dezvoltare s-a concretizat în 23 de proiecte, peste 40 de articole cotate ISI sau indexate BDI. A fost și ultimul an în care instituția a putut organiza Programul, în condițiile tăierii bugetului. AOSR își subordonează întreaga activitate de cercetare științifică procesului de dezvoltare și modernizare a țării prin educație, știință și cercetare.

 

  1. În materie de recunoaștere internațională a activității științifice a AOSR, prestigiosul clasament internațional SCIMAGO-Elsevier, prin care sunt evaluate și ierarhizate din punctul de vedere al performanței universitățile și institutele de cercetare ale lumii, situează Academia Oamenilor de Știință din România pe locul 8 între instituțiile de cercetare din România. În primele 800 de locuri, există doar două prezențe academice din România: Academia Română, pe locul 676, și Academia Oamenilor de Știință din România, pe locul 794. Este o performanță incontestabilă, în orice condiții, dar mai ales în contextul în care AOSR a beneficiat constant doar de sume cuprinse între 1 şi    1,5 % din totalul fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea academiilor înființate prin lege. În condițiile bugetului 0 (anul trecut și anul în curs), prin voința politică a diriguitorilor de azi, drumul spre performanță al unei instituții dedicate prin vocație și misiune cercetării, științei și educației este închis.

 

Facem toate aceste precizări în numele adevărului și al corectitudinii politice, din datoria pe care o avem față de o instituție de prestigiu a țării, care a parcurs o bună parte din istoria contemporană a României, cu dramele și tragediile ei, și care a participat cu toate forțele și resursele sale la progresul țării, atât în vremuri de restriște, cât și în timpuri de întoarcere la normalitate. Sperăm, prin acest demers, ca judecățile superficiale la adresa AOSR, bazate pe zvonuri, calomnii și manipulări, să fie substituite de judecăți de valoare întemeiate pe date reale și evaluări substanțiale și ca, în urma unor evaluări corecte, Academia Oamenilor de Știință din România să beneficieze de un tratament politic bazat pe obiectivitate și corectitudine. 

 

 

Consiliul Științific al Academiei Oamenilor de Știință din România

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508