Din cele mai vechi timpuri și până astăzi, oamenii de știință au încercat să răspundă la întrebări care preocupă dintotdeauna umanitatea. De ce ne aflăm pe Pământ? Evoluția omului aparține hazardului, unui mic „accident” petrecut la un moment dat sau a fost o necesitate? Ce este conștiința și când au apărut mintea simbolică și limbajul, care ne fac unici între toate speciile? În ”Viața, marea istorie”, carte publicată de Editura Trei, paleontologul Juan Luis Arsuaga propune cititorilor niște experimente mentale la fel de palpitante ca un film de aventuri sau unul science-fiction. Alături de reputați oameni de știință, istorici sau filozofi, cititorii cărții lui Juan Luis Arsuaga explorează cele mai interesante teorii referitoare la evoluția vieții pe Pământ. Paleontologul nu impune nicio teorie, ci doar expune ipotezele existente, lăsând cititorii să aleagă varianta pe care o consideră corectă. Iată doar 3 întrebări esențiale despre viitorul omenirii și 3 posibile răspunsuri de la oamenii de știință explicate în cartea ”Viața, marea istorie”.
Cum va arăta evoluția vieții pe Pământ?
Dacă un accident sau un virus ar duce la dispariția totală a rasei umane fără să afecteze restul speciilor, ce s-ar întâmpla? Ar începe o nouă eră? Ce vertebrate ar domina și ce va urma după era mamiferelor? Biologi și paleontologi au încercat să răspundă la aceste întrebări și să realizeze proiecții ale viitorului pe baza datelor științifice existente în prezent. Autorul cărții Viața, marea istorie citează opinia biologului Julian Huxley, care considera că doar specia umană are potențial evolutiv, în timp ce toate celelalte specii și-au încheiat evoluția. Biolog progresist, Julian Huxley considera că știința trebuie „să controleze evoluţia umană, ca să ne facă mai buni decât suntem. (…) Pentru Julian Huxley, următoarea eră geologică nu putea fi decât era oamenilor îmbunătățiți de ei înşişi, deveniţi zei”. Yuval Noah Harari avertizează la rândul său despre implicațiile unei astfel de realități, pe care o vede mai mult decât probabilă. Cât despre opinia paleontologului Juan Luis Arsuaga privitor la evoluția vieții pe Pământ, nici viziunea acestuia nu este una debordantă de optimism. „Mă tem că speciile viitorului vor fi aşa cum noi vom dori să fie şi nu vor exista decât cele cărora le vom permite să existe. Regulile jocului evolutiv s-au schimbat pentru totdeauna”, atrage atenția omul de știință spaniol.
Este posibil ca, într-o bună zi, mașinile să aibă conștiință, la fel ca oamenii?
În monumentalul său volum Viața, marea istorie, Juan Luis Arsuaga dedică unul dintre capitolele cărții unei teme fascinante: conștiința. Cum a apărut aceasta și care este scopul ei? Este știut deja că unele animale au forme rudimentare de conștiință, deși nu este vorba despre conștiință reflexivă ca în cazul oamenilor. Această observație deschide calea unei întrebări tulburătoare – este posibil ca, într-o bună zi, mașinile create de om să posede la rândul lor o formă de conștiință similare celei a oamenilor? La un moment dat, în timp, vor ajunge calculatoarele să simtă bucurie sau tristețe, teamă de moarte, să fie conștiente de ele însele și de faptul că oamenii reprezintă alte ființe inteligente, care gândesc? Opiniile oamenilor de știință sunt împărțite. Juan Luis Arsuaga îl citează pe Yuval Noah Harari care afirmă că, așa cum o demonstrează biologia, fiinţele vii – inclusiv oamenii – sunt doar algoritmi și „(…) nu ar trebui să existe nicio diferență între cip și neuron”. Expertul în neuroștiințe Antonio Damasio susține însă contrariul: oamenii și animelele nu sunt algoritmi, însă nu pentru că ar fi dotați cu suflet, ci cu corp. Damasio susține că fără corp nu există conștiință „deoarece nu se pot produce experienţe mentale subiective”. Profesorul Damasio merge mai departe cu supozițiile și spune că este posibil ca pe alte planete să existe organisme biologice cu sentimente asemănătoare omului. Însă, dacă biologia acestora este diferită, „tot diferite vor fi şi sentimentele lor”.
Cum arată extratereștrii?
În călătoria aventuroasă prin labirintul evoluției, Juan Luis Arsuaga își invită cititorii ca în capitolul intitulat „Ziua a 15-a” să riște speculații dintre cele mai îndrăznețe. Pentru ca o specie să fie inteligentă, conștientă de sine și tehnologizată trebuie să fie umanoidă? Dacă într-o bună zi ne-ar vizita extratereștrii, e obligatoriu să fie asemănători nouă? Paleontologul Conway Morris consideră că aceștia „sunt în esență tereștri, nu acvatici”, sunt animale mari, fundamental audio-vizuale, dar au și simțul tactil, al gustului și mirosului, au corpul alungit și capul mare, au mandibulă și dinți mici, un număr mic de elemente locomotoare și ceva similar mâinilor oamenilor. În plus, „posedă o înaltă inteligență socială” și „sunt ființe morale” consideră Conway Morris, a cărui ipoteză este expusă în cartea Viața, marea istorie. Din păcate, potrivit opiniei paleontologului, nu ne vor vizita niciodată. Motivul este microbiota (compusă în mare parte din bacteriile intestinale), care poate trăi exclusiv pe planeta de origine.
Deși în cartea Viața, marea istorie paleontologul Juan Luis Arsuaga nu impune cititorilor o singură versiune posibilă a viitorului biosferei și speciei noastre, responsabilitatea oamenilor există și trebuie asumată. Viitorul nu mai depinde de forțele naturii, ca până acum, ci de noi înșine. „Nici eu nu sunt capabil să prezic ce se va întâmpla, dar voi face tot ce îmi stă în putere ca lumea să fie mai dreaptă, mai liberă şi mai prietenoasă. Şi, firește, mai respectuoasă cu tovarăşii noştri de călătorie, adică celelalte specii și alte entităţi anorganice, care au măreția pe care le-o atribuim: munţii, râurile, mările”, mai spune paleontologul spaniol.
