spot_img

„Scriitorii la ei acasă/ Scriitori pe Calea Victoriei” – Seara Poeziei

Miercuri, 14 noiembrie 2012, ora 18:00, în Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor din România (Calea Victoriei nr. 115, Bucureşti), a avut loc primul eveniment din cadrul programului „Scriitorii la ei acasă/ Scriitori pe Calea Victoriei” intitulat „Seara Poeziei”, un  proiect al Uniunii Scriitorilor din România, organizat cu sprijinul financiar al Guvernului României. Selecţia scriitoriilor invitaţi  a fost asumată de criticul literar Nicolae Manolescu, directorul revistei „România literară” şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Moderator: scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, secţia Poezie. Seara Poeziei i-a avut invitaţi pe scriitorii: Magda Cârneci, Gabriel Chifu, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, prezentaţi publicului de criticul literar Dan Cristea.

Seara a început cu o prezentare făcută de Dan Mircea Cipariu, care a precizat că serile de lecturi publice care debutează cu această Seară de Poezie vor intra şi-n casele oamenilor, pe calea undelor, prin intermediul Radio România Cultural. “Scriitorii invitaţi au fost selectaţi de către criticul literar Nicolae Manolescu. Vom avea ocazia să ascultăm câteva dintre cele mai autentice şi organice voci ale literaturii române contemporane. Sunt bucuros că putem crea o audienţă de calitate, nu de cantitate, pentru că societatea în care trăim, din păcate, nu are foarte multe exemple de normalitate şi foarte multe exemple de valori care să fie prezentate într-un spaţiu public, aşa cum facem noi astăzi, la Uniunea Scriitorilor din România.”, a spus Dan Mircea Cipariu.

“Această seară inaugurează o serie de lecturi în această casă legendară, care a cunoscut săli pline şi vremuri mai bune. (…) În perioada interbelică, lecturile publice erau legendare, numai dacă ne gândim la însemnările de jurnal ale scriitorilor. (…) Mi-am propus să vă vorbesc despre poezie, despre interogaţia la ce bun poezia în vremuri sărace, dar şi ce poate face poezia. Ideea mi-a venit gândindu-mă la o comunicare a doamnei Simone de Beauvoir din anul 1964, parafrazând: ”Ce poate face poezia, la ce e bună poezia?” Mă gândeam la un poet strălucit precum T.S. Eliot sau la teoreticianul şi criticul literar Harold Bloom. De pildă, Eliot, printre cele trei voci ale poeziei distinge vocea poetului care vorbeşte cu el însuşi. Într-un fel, ar fi o definiţie a poeziei lirice. Aş vrea să subliniez acest aspect al vocii, pentru că, dacă literatura în genere ne învaţă să vorbim cu ceilalţi, poezia ne ajută să vorbim cu noi înşine. Poezia ne descoperă lumea interioară a altuia. Ne descoperă această relaţie intimă a altuia, a altora, cu intuiţia conştiinţei proprii. Poezia ne învaţă să vorbim, atrăgându-ne atenţia asupra acestei voci interioare, asupra ritmurilor ei. Lectura este ceva care ne face să abdicăm la Eu-ul nostru, dar, în acelaşi timp, plonjând în Eu-ul altuia, ne menţinem şi propriul nostru Eu. Poeţii invitaţi sunt, cum a anunţat organizatorul acestui eveniment, poeţi canonici, poeţi după care stabilim ierarhii”, a început întroducerea la „Seara Poeziei” criticul literar Dan Cristea.

“Selecţia din această seară îl aduce în faţa dumneavoastră pe poetul Nicolae Prelipceanu, care a debutat în anii `60. Prima lui carte a fost publicată în anul 1966, iar de atunci poetul a publicat 13 cărţi. (…) Am scris de multe ori despre Nicolae Prelipceanu, un poet care, la prima vedere, se oferă cu totul. Nu este greu să observăm aici ironia, absurdul, paradoxul, tonul familiar, dar, în acelaşi timp, acea voce interioară a poetului.”, l-a prezentat Dan Cristea pe poetul Nicolae Prelipceanu.

„Şi de la debutul lui Adrian Popescu au trecut ani buni, acesta a debutat  în `71, cu volumul “Umbria”, patria Sfântului Francisc. Referindu-mă la poezia acestuia, cuvinte precum celest, suav, sacru, dar şi umil sunt cele care îi caracterizează cel mai bine poezia. Poezia sa e caracterizată de un lirism propriu, al fervorii, al entuziasmului, un lirism ţinând evident de un Homo religiosus. Printre motivele cele mai pregnante ale poeziei lui Adrian Popescu aş aminti călătoria spirituală, o călătorie iniţiatică, deopotrivă în spaţii reale şi imaginare.”

Magda Cârneci a debutat în anul 1980, ea este o optzecistă pură, care a debutat năvalnic. Poezia ei e atentă la cotidian, atentă la banal, la întâmplarea umilă, dar, în acelaşi timp, este o poezie cu un puternic, energic şi subtil discurs.”

Ion Mureşan a debutat în 1981 cu volumul Cartea de iarnă şi a aşteptat aproape 19 ani, anul 2010, pentru a publica o carte cu totul deosebită, cartea alcool, unde are ideea de a face din crâşmă un topos, dar în acelaşi timp un loc al întâmplărilor fantastice, al viziunilor metafizice, al confesiunilor, dorinţelor şi spaimelor, al lamentărilor delirante şi al spovedaniilor.”

“Cea mai recentă carte a lui Gabriel ChifuÎnsemnări din ţinutul misterios, a luat premiul USR. Este o carte care s-a impus, cartea unui poet extrem de atent la făptura interioară, la omul interior, la relaţiile acestuia atât în plan real cât şi în plan spiritual cu lumea, cu sine. Este o poezie de introspecţie, de dragoste.”

“Este aproape un clişeu să spui despre Ioan Es. Pop că a debutat cu cel mai pregnant volum, Ieudul fără ieşire. (…) Este un poet al violenţei, al rupturii existenţiale, un poet pentru care actul însuşi al scrisului este ceva violent, dificil, având legătură cu rănirea trupului.” (Dan Cristea)

„Un puls nou la Uniunea Scriitorilor”

“Prima poetă care a deschis Seara de Poezie, Magda Cârneci, a fost recent nominalizată la unul dintre cele mai importante premii literare, “Augustin Frăţilă”, nu pentru poezie, ci pentru proză, pentru volumul FEM, Editura Cartea Românească. Selecţia poeţilor din această seară a vizat poeţi din generaţii şi geografii literare diferite.”, a introdus-o Dan Mircea Cipariu pe scriitoarea Magda Cârneci.

“Ideea de a organiza asemenea lecturi la Uniunea Scriitorilor e nu doar binevenită, e chiar vitală. (…) Simt că un puls nou începe să bată şi la Uniunea Scriitorilor.”, a spus Magda Cârneci, înainte de a-şi începe lectura. Aceasta a precizat că va citi dintr-un volum de poeme care se va intitula “Poeme trans”, care va fi lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2012 de către Editura Tracus Arte. „Un poem care vrea să propună un nou imaginar poetic, pentru că eu cred că, sub influenţa neuroştiinţelor, a tehnologiilor, a civilizaţiei în care trăim, chiar şi imaginarul colectiv se modifică, el trebuie să absoarbă o serie de concepte, de termeni, el trebuie să-şi modifice poate imaginile, tonusul, tipul de metaforă.”, a spus Magda Cârneci despre volumul din care a citit.

Ioan Es. Pop a fost introdus de Dan Mircea Cipariu, care a precizat că volumul “Unelte de dormit”, Editura Cartea Românească, a obţinut multe premii, printre care „Cartea de poezie a anului 2011”. Scriitorul a citit câteva poeme inedite.

Gabriel Chifu a citit din volumul “Însemnări din ţinutul misterios”, Editura Cartea Românească, volum premiat de USR în anul 2012. Despre Gabriel Chifu, Dan Mircea Cipariu a spus că datorită acestuia au fost posibile aceste evenimente de poezie de la Uniunea Scriitorilor, precum şi sprijinul financiar obţinut de la Guvernul României.

Ion Mureşan a citit din volumul “cartea alcool”, Editura Charmides, volum multipremiat la rândul său, precum şi un poem inedit.

Adrian Popescu a citit un poem care se va regăsi şi în numărul următor al revistei „Luceafărul de dimineaţă”.

Cel care a încheiat Seara de Poezie a fost Nicolae Prelipceanu, al cărui volum recent, “la pierderea speranţei”, Editura Casa de pariuri literare, “se potriveşte vremurilor în care trăim” şi căruia Dan Mircea Cipariu i-a prezis că va intra în atenţia juriiilor pentru premiile literare ce vor fi decernate în 2013.

Mâine, joi, 15 noiembrie 2012, de la ora 18:00, în Sala Oglinzilor a USR, va debuta programul “Serile literaturii străine pe Calea Victoriei”, cu Seara “Herta Müller”. Invitaţi: Denisa Comănescu, director editorial Humanitas Fiction, şi reputatul traducător Alexandru Al. Şahighian, care va citi din volumul de povestiri “Ţinuturile joase”, de Herta Müller, carte în curs de apariţie la Humanitas Fiction, în seria de autor “Herta Müller”, coordonată de Denisa Comănescu. Herta Müller a debutat editorial cu acest volum incendiator, în anul 1982.

Mai multe informaţii la pagina web: https://www.agentiadecarte.ro/2012/11/%E2%80%9Cserile-literaturii-straine-pe-calea-victoriei%E2%80%9D-debuteaza-cu-seara-%E2%80%9Cherta-muller%E2%80%9D-in-prezenta-denisei-comanescu-si-a-lui-alexandru-al-sahighian/

Andra Rotaru

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508