spot_img

„fabriKa”, o nouă premieră a “Gigi Căciuleanu Romania Dance Company”

Distins de curând cu „Premiul LUX MUNDI” în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural 2015, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români pe plan mondial, coregraful  Gigi Căciuleanu a vorbit, în avanpremieră, despre spectacolul „fabriKa”, la conferința de presă din 20 aprilie 2015, la Teatrul Mic: „Vă fac o destăinuire «îngrozitoare» pentru mine: cu acest spectacol împlinesc 50 de ani de scenă. Și am debutat chiar la Teatrul Mic. Nu-mi place să fiu numit coregraf, ci «făcător de dans», iar fabriKa este o «făcătorie de dans». Este o reflecție asupra ideii de mașinărie, pentru că noi funcționăm ca o mașinărie. fabriKa e un spectacol de dans, în care dinamica este personajul principal. Nu aș fi putut să fac acest spectacol fără dansatorii mei. Eu scot dansul din oameni, dar scot și sufletul din ei. Este foarte important că am intrat în fabriKa, pentru că dansatorul este proletarul artei.” Directorul Teatrului Mic, Mihai Dinvale a declarat, cu aceeași ocazie: „Teatrul Mic îndrăznește, pe lângă spectacolele de artă dramatică, să se apropie și de dans. Încercăm o colaborare cu un «monstru» al dansului modern din România, domnul Gigi Căciuleanu și, împreună cu producătorul, Fundația Art Production, derulăm un proiect legat de lumea dansului, care sperăm să fie de durată. Teatrul Mic are bucuria de a pune la dispoziție logistica pe care o are pentru a împlini niște gânduri artistice ale lui Gigi Căciuleanu”.

„Gigi Căciuleanu face parte din patrimoniul nostru național, iar noi avem norocul sa trăim într-un timp al apogeului său coregrafic. În ultimii trei ani, a pus în scenă spectacole memorabile la Teatrele Naționale din București, Târgu Mureș, Sibiu, la Operele Naționale din Cluj și Iasi, la Metropolis, iar acum la Teatrul Mic. Gigi are talentul extraordinar de «a scoate dansul din om», punând în valoare frumusețea gestului și frumusețea personalității fiecăruia. El știe cum să-i facă pe oameni să danseze, fiecare pe propria partitură. Dansatorii au fost selectați de curând și mi se pare extraordinar cî Gigi a reușit să-i armonizeze într-un timp atât de scurt. Spectacolul fabrika începe ușor sacadat, mecanic, dansatorii par niște elevi de liceu care se pregătesc să înceapă o oră de dans modern, după care totul se transformă, totul devine foarte fluid, observi aripa aceea de înger care îi atinge și încep să se armonizeze, pentru ca totul sa se termine, cumva, tot cum a început, dar într-un spațiu altfel definit.”, a spus și Gilda Lazăr, Corporate Affairs & Communications Director la JTI.

Despre spectacol, Gigi Căciuleanu mai spunea:

„Fabrica (ae), în latină, înseamnă felul în care un lucru este făcut. Iar Faber (bri), tot în latină, înseamnă meştesugar. În ceea ce mă priveşte, arta mişcării, dansul, presupune o dublă fabrică: cea a minţii înainte de a deveni o uzină a corpului. Cu fabriKa mi-am propus să creez o piesă în care dinamica să aibă rolul principal. O serie de variaţii pe tema transformărilor energetice şi emoţionale atât din corpul uman, cât şi din interiorul unui grup de oameni în «stare de dans». Ritmarea şi organizarea mişcării extinzându-se de la pulsarea corpurilor la cea a spaţiului. Cu o muzică ce aparţine tânărului compozitor Franco – Camerunez: Manuel Wandji. Un montaj realizat cu o selecţie din șapte albumele ale sale. Faptul că Omul a creat Maşina după chipul şi asemănarea sa mă duce la ideea că o uzină, o fabrică, este concepută după modelul unui organism viu.

În construcţia coregrafiei mele, plec de la trei idei:

Grupul uman văzut ca o maşinărie

«Maşina» corpului imaginată ca un angrenaj prins în fina şi complicata pânză de păianjen a relaţiiilor dintre membrii unui grup dat

Fiecare relaţie dintre indivizii-angrenaje fiind concepută ca un organism în sine (şi de sine stătător) cu caracter şi caracteristici, cu dinamică, bagaj emoțional şi spațialitate proprii.

Spaţiul devine deci unul dintre actorii piesei: orice corp prin însăşi prezenţa sa în spaţiu, îl determină și îl decupează pe acesta.  Cu atât mai mult o va face prin mişcările sale, oricât de mici sau simple ar fi acestea. Spaţiul divizându-se astfel în mai multe spaţii: cel dintre persoane, cel din afara lor, cele aflate între corp şi fiecare dintre componentele sale etc. Aceste diverse spaţii devin la rându-le nişte entităţi extra-corporale, de sine stătătoare, căpătând o definire şi o identitate proprii. Prin mişcarea corpurilor, aceste spaţii se comprimă sau se dilată, se diluează unul într-altul sau se mărunţesc… Într-un cuvânt: «dansează», compunând, cu fiecare mişcare sau gest, o coregrafie adiacentă sau paralelă cu cea a corpului vizibil. Raportul dintre «ceea ce se vede» şi «ceea ce nu se vede» fiind asemănător aceluia dintre «gol» şi «plin» din arta caligrafiei, sau dintre materia propriu-zisă (marmură, bronz, lemn) şi porţiunile de «vid» din interiorul sculpturilor unui Henri Moore.

Cred că numai un corp care gândeşte poate fi, într-adevăr, un corp frumos. Apt a se exprima în modul cel mai complet posibil. Iar energia poetică, cea a metaforei şi a emoţiei, reprezintă pentru mine un aliment esenţial al dinamicii corporale. Cu mişcări ce se conjugă precum verbele, în timp ce corpul şi părţile acestuia se declină aşa cum o fac substantivele şi adjectivele. Creând acorduri (sau dezacorduri!) ca în muzică. Şi rezolvând probleme cum o face matematica. Organizarea coregrafiei fiindu-mi nu numai Artă, dar şi Meştesug, un metisaj, printre altele, între geometrie şi gramatică, arhitectură şi orchestraţie, sculptură şi strategie de joc… Adică, într-un cuvânt, şi în sensul nobil al acestuia: o adevărată fabrică.

Dacă ascultaţi o sonată pentru pian veţi avea o anumită percepţie, veţi resimti o anume doză de emoţie, proprie fiecăruia. Care se va schimba sau completa în momentul în care aţi avea curiozitatea să vă uitaţi în interiorul pianului în timp ce se execută sonata, pentru a constata complicatul joc, pur mecanic, al «ciocănelelor» percutând corzile instrumentului – cu precizia unei maşinării de uzină.

Aceste câteva aspecte au constituit aria mea de preocupări în timp ce compuneam fabriKa.”

Gigi Căciuleanu Romania Dance Company

Are în componență unii dintre cei mai talentați tineri artişti:

Galina Bobeicu, Bianca Bor, Georgiana Dobre, Radu Domşa, Andrei Iancu, Andrew Lupu, Silviu Mititelu, Irina Ștefan, Răzvan Stoian,

Irina Strungăreanu, Vlad Troncea  și Ana Maria Vișan.

Teatrul Mic – 22 și 23 aprilie 2015 – orele 20:00

un spectacol de Gigi Căciuleanu

muzica: Manuel Wandji

montaj muzical și costume (după o idee de Dan Mastacan): Gigi Căciuleanu

asistent de coregrafie: Lelia Marcu – Vladu

light design: Alin Popa

Spectacolul “fabriKa” este produs de Fundația Art Production în parteneriat cu Teatrul Mic.

Sponsor al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company – JTI

Biletele se găsesc la Teatrul Mic, în rețeaua Eventim (magazinele Orange, Vodafone, Germanos, Domo, librăriile Cărtureşti, Humanitas) şi online pe www.eventim.ro .

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508