spot_img

„Curtea lui Călae”

Prof. univ. dr.  Nicolae Georgescu a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro un text critic despre scriitorul Ştefan Dorgoşan şi opera acestuia. Redăm textul integral:

„Ştefan Dorgoşan este cunoscut cu „Ascensiunea”, Ed. Eminescu 1989, carte  subintitulată „roman”, dar pentru care este foarte potrivit subtitlul capitolului prim: „Studii, schiţe şi personaje din viaţa ţăranului” – pentru că îmbină pe o temă dată categoriile acestea, enunţate neted.

Autorul anunţă tema: „Preocuparea ţăranului este pământul! De treaba asta nu-l poţi despărţi. Este singura raţiune pentru el” – după care schiţează personajele, vorbeşte la persoana întâi despre sine însuşi ca ziarist la o publicaţie centrală, preocupat (şi preocupată) mai mult de pământ decât de omul din interiorul noţiunii de „ţăran” (agricultura specializată!…), apoi captat de chipuri, întâmplări, decizii pe firul întâmplărilor, etc. – până ce se descoperă prin personajele sale nu în mod „raţional” (vedeţi cum spune: „e singura raţiune pentru el”) – ci sensibil. Romanul construieşte, din fragmente şi chiar cu suport ştiinţific (sociologie americană pusă la lucru, adică citată, teme şi idei din tratate de agricultură), figura unul ţăran dobrogean, Călae Cupeş, om aflat sub vremi, desigur, dar îndârjit în dăinuire, cu un neam numeros, cu înţelepciunea de a rezista prin supunere şi ascundere, dar cu un simţ al dreptăţii de dincolo de vremi şi cu o energie pe care timpul pare a nu putea să i-o destrame. Călae ascultă şi inginerie agronomicească, şi sociologie modernă, chiar şi sfaturi precum acelea care dau întâietate pământului în faţa omului,  dar închide cu bucurie ochii la propriul drum în viaţă, lăsându-se călăuzit de câteva precepte între care „să nu faci rău altuia” pare cel mai pregnant întipărit în sufletul său. Asprimea vieţii în podişul dobrogean nu-l încovoaie. În fond, Ştefan Dorgoşan are în faţă raţiunea, merge pe acoperişurile ei solide, dar simte la tot pasul că păşeşte peste suflete, că un fel viclenie a istoriei le întoarce pe acestea cu spatele spre legi şi reguli – şi le ascunde în convieţuirea lor interioară, ele între ele, ele cu ele însele.

După 1989 autorul reia ciclul ţărănesc dobrogean, mai întâi cu romanul „Ofranda”, 2005, apoi cu romanul „Călae”, 2006, unde dezvoltă, parcă rupt de lumea actuală, viaţa păstorească dobrogeană, cu obiceiuri, sfaturi pentru creşterea oilor, întâmplări cu ciobani – ambele, abordări de tip istoricist, foarte solide, scrise alert, chiar cu vervă – construite, însă, mai mult din instinct, fără planuri amănunţite. Romanul „Pasagerul. Proiectul Clanului Călae”, 2008, începe cu o crimă obscură pentru proprietate – simbolizând, oarecum, uciderea vechilor mentalităţi care anvelopau sufletul omului în ideologie, şi caută insistent fiinţa din ţăran, rădăcinile cereşti, edenice, ale ei: „Suntem pasageri pe acest pământ”, rezonează un personaj între aceleaşi tentaţii ştiinţifico-fantastice (omul ar veni din cosmos, iar pe coperta romanului se află fotografia urmei imprimate în solul lunar de talpa cauciucată a primului cosmonaut care a aselenizat) – şi cele istoric religioase (grădinile Edenului, din Biblie, ar fi locul de unde vine omul). Tematic, aceeaşi dublă abordare a omului raţional, acum dotat cu calculator, şi a celui sufletesc, trecând acest „binom” prin  puşcărie, prin libertate. Este vorba de un personaj din „clan”, un frate al „celebrului” (făcut celebru prin romanele anterioare) Călae. Autorul intervine în naraţiune, ca personaj, ca şi în „Ascensiunea”, pe care romanul din 2008 îl reia şi îl completează mai apăsat.

La Ştefan Dorgoşan impresionează în primul rând pasiunea de a scrie, fascinaţia în pagina de cuvinte, fuga de a prinde ideile în cuvinte, dorinţa de a echilibra încontinuu fraza, de a ţine în strune epicul. El foloseşte procedee textualiste, postmodernismul se răsfaţă adesea în fragmente întregi din naraţiune, personajele îşi şoptesc unul altuia identitatea, se dizolvă adesea unul într-altul, tind a deveni, toate, o singură voce, cea a autorului, aflat deseori în stare lirică, poematizând pe o temă dragă, lăsându-se dus de dor. Romanele sale sunt, oarecum, ca perimetrul curţii personajului principal descris în romanul eponim: „Casa lui Călae avea mai multe curţi. Fiind aşezată pe vârful acela de deal calcaros, de la Primărie nu-i interesa cât se întinde curtea. Avea curte pentru casa în care locuia, apoi, tot acolo, lângă pivniţă, a construit una mai mică, pentru maică-sa, care îmbătrânise rău de tot şi era cicălitoare. Călae era o fire închisă, tăcută, nu-i plăcea vorba lungă şi fără folos, dar sforăia de parcă-şi rupea maţele. Avea curte, deci, alt gard, pentru grădină, pentru vie, pentru şură şi nutreţ, pentru saivan, pentru grajd, pentru cocină şi cotineţe. Legume, oaie, strugure, porc, pasăre, paie şi lucernă nu se pot amesteca. Pleacă de lângă gard!” Observaţi: fiind o „fire închisă”, el închide, delimitează tot ce pare a avea consistenţă categorială. La fel romanele autorului: sunt curţi interioare în curtea cea largă, abordări ale realului, ale aceluiaşi real, din punctul de vedere al fiecărei aparenţe în parte, al fiecărei realităţi secundare. Acest ciclu romanesc este în desfăşurare – şi poate anunţa renaşterea romanului ţărănesc dinspre o zonă de margine, ţinutul dobrogean, cu instrumentele  scriitorului modern şi chiar postmodern. Excesul de stil ar trebui, totuşi, înfrânat pentru mai multă realitate concretă, ar trebui, apoi,căutat mitul sau mitemul, parabola, şotia, umorul specific, „vorba-n colţuri şi rotundă” a lui Velea – adică, toate acele realităţi ţărăneşti stratificate în limbă, care face parte din ţăran într-atâta, încât îndrăznesc a spune, parafrazându-l pe Ştefan Dorgoşan: Preocuparea /teoretică/ a ţăranului este limba! De treaba asta nu-l poţi despărţi. Este singura raţiune /a comunicării/  pentru el.

Altfel, romanul ţărănesc poate fi  foarte bine roman citadin, sau roman şi atât – ceea ce nu este de loc rău.”

N. Georgescu

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508