spot_img

”La mine-n cap”, de Lavinia Bălulescu, lansat la Bookfest

La standul Polirom – Cartea Românească, vineri, 31 mai 2013, a avut loc lansarea volumului ”La mine-n cap”, de Lavinia Bălulescu, debutul în roman al autoarei, care până acum a semnat două volume de poezie. Despre carte au vorbit criticii literari Luminiţa Corneanu și Bianca Burța Cernat. Moderator: Ana-Maria Tăbârcă.


Ana-Maria Tăbârcăa fost moderatorul evenimentului: ”Azi avem în față romanul de debut al Laviniei Bălulescu, ”La mine în cap”, Cartea Românească, roman care a avut deja parte de trei lansări, urmează a patra la Timișoara. Ambele invitate au fost deosebit de entuziasmate după ce au citit 30, respectiv 50 de pagini, răspunzându-ne imediat că vin la lansare.”
Prima care a vorbit despre romanul de debut al Laviniei Bălulescu a fost criticul literar Luminița Corneanu, care a mărturisit surpriza pe care a avut-o descoperind prozatoarea care zăcea în poeta și jurnalista Lavinia Bălulescu: ”A menționat deja Ana Maria de prima mea reacție la începutul lecturii. S-a întâmplat că am primit un mail de la redacția editurii care mă chema la lansare și prima reacție firească a fost să văd despre ce este vorba. Se poate întâmpla să nu pici deloc pe un text, uneori, chiar dacă este bun, dar se poate să nu îți cadă bine și atunci nu poți să vorbești. Am deschis PDF-ul pe care l-am primit și vreo 50 de pagini am rămas cu ochii în el, după care am dat mailul ”wow! Nu-mi vine să cred și sigur da, ne vedem!”. De ce am avut reacția asta? Dincolo de faptul că textul este foarte bine scris și asta sare în ochii de la primele pagini, o mână de scriitor bine exersată deși este doar la a treia carte și prima de proză, este pentru că, dacă vă uitați și la titlu, în carte apar o grămadă de lucruri care trec, cred eu, prin capul oricărei femei. În anumite circumstanțe: atunci când este singură, atunci când este tristă, atunci când este îndrăgostită, atunci când este îndrăgostită fără speranță, atunci când este blazată și se teme de boli și de tot felul de lucruri. Toate lucrurile astea duc împreună către o calitate care fac un text literar să se impună în fața oricărui cititor: dacă cititorul se identifică cu ea, succesul cărții este aproape garantat. Dincolo de orice este calitatea textului. Se vede că autoarea este poetă, că în substanța textului este o simțire de poet și este foarte bine. Eu am o relație afectivă foarte bună cu prozatorii care sunt la bază poeți. Se simte simțirea de poet și, în cronica pe care am dedicat-o acestei cărți în România literară, nr. curent, chiar asta am spus, că este aproape un poem în proză. Pentru că nu substanța epică a cărții este cea care primează în valoarea textului cât substanța poetică, constituită de această serie de obsesii, fantasme, gânduri recurente, bântuiri, care sunt, aproape fiecare dintre ele, în rânduri repetate, dezvoltate aproape ca un poem în proză.

”E o ipoteză și o ipostază a feminității”

Criticul Bianca Burța Cernat a vorbit despre feminitatea din acest volum: ”Și pentru mine a fost o surpriză ”La mine în cap”. Citisem ”Lavinucea”. Mărturisesc că nu am citit ”Mov” pentru că nu o mai găsesc nicăieri. Citisem ”Lavinucea” și îmi plăcuse poezia aceea de tranzitivitate și de un biografism extrem de discrete ambele. O poezie discretă din care răzbăteau niște angoase destul de puternice și bogată imagistic. La fel este și proza Laviniei Bălulescu. Mi se pare o oarecare continuitate între ”Lavinucea” și ”La mine-n cap”, deși romanul de debut al Laviniei Bălulescu nu e câtuși de puțin autobiografic. ”La mine-n cap” e o ipoteză de ficțiune și, totodată, e un poem. E mai greu de încadrat, este la graniță și de aceea are o doză importantă de fascin. Acest roman poem, acest poem romanesc. Nu vreau să repet ce am scris în cronica despre ”La mine-n cap”. Aș vrea să spun altceva pentru că este, evident, o carte despre care s-ar fi putut spune mult mai multe, aș fi avut de scris mult mai mult. Dar așa se întâmplă, scrii în limita timpului de predat și apoi te trezești că ai scris a 20-a parte din ce ai fi putut scrie. ”La mine-n cap” e o carte etajată, mi se pare mie. Poți s-o citești și empatic, pentru ceea ce spune ea despre feminitate. O feminitate cu foarte multe traume, obsesii, o feminitate nevrotică în anumite pagini. E o ipoteză și o ipostază a feminității. A feminității la 30 de ani, a feminității la 40 de ani, a feminității poate la vârste mai înaintate. Se văd câteva siluete de oameni în vârstă în cadru. Și bătrânețea este o obsesie în această carte. E uimitor cât de bine a surprins Lavinia Bălulescu subiectivitatea feminină la vârsta matură și la vârsta de dincolo de maturitate cu atât mai mult cu cât autoarea are 20 de ani și nu 30. Este o dovadă că ea e scriitoare, ea e prozatoare, ea nu scrie despre sine, sau doar despre sine, despre propriile obsesii. Scrie despre o întreagă lume, scrie despre oameni.”
În finalul întâlnirii cu cititorii, Lavinia Bălulescu a ales nu să vorbească despre primul său roman ci să citească un fragment din acesta.

Dorina CIOPLEA

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508