spot_img

”ELDORADO” (1988), ultima proiecţie din seria ”ISTORIA FILMULUI MAGHIAR”

Joi, 15 decembrie 2016, de la ora 19.00, la Cinemateca Eforie,  Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti vă invită la ultima proiecție din cadrul proiectului „120 de ani de istorie a filmului maghiar”. Este vorba despre ”ELDORADO”, multipremiatul film realizat de către Bereményi Géza în 1988, peliculă care surprinde în notă regizorală modernă realismul Budapestei interlope de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care proletariatul este încă o dată subjugat de micii şefi de clan cu aspect proletar.

Filmul, distins cu Premiul Europa, ne prezintă prin prisma vieţii unui comerciant din Piaţa Teleki, şi a familiei sale, în perioada dintre 1945 şi 1956, modul în care s-a întreţesut destinul individual cu istoria, în Ungaria postbelică. Filmul ”ELDORADO”, de inspiraţie autobiografică a devenit un film de suflet al generaţiei respective: reflectă soarta copiilor rămaşi orfani de tată în urma războiului şi în timp ce povesteşte întâmplări din trecut prezintă realitatea actuală. În film îl putem vedea pe marele actor Eperjes Károly într-unul din cele mai bune roluri ale sale, pelicula fiind primul film în care se fac trimiteri necenzurate la evenimentele din 1956.

Filmul este subtitrat în limba română.

Eldorado (1988) – dramă, color, 100 min.

Regia și scenariul: Bereményi Géza

Imaginea: Kardos Sándor

Editor: Losonci Teri

Muzica: Darvas Ferenc

Distribuția: Eperjes Károly, Pogány Judit, Eszenyi Enikő, Andorai Péter, Haumann Péter, Balkay Géza, Tóth Barnabás, Papcsik András, Sőth Sándor

Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti a iniţiat în ianuarie 2016 o serie de proiecţii în care am prezentat publicului cinefil din Bucureşti bijuterii ale cinematografiei maghiare, proiectul fiind dedicat celor 120 de ani de când a avut loc prima proiecţie de film, respectiv s-a inaugurat primul cinematograf la Budapesta şi nu în ultimul rând s-a realizat prima peliculă cinematografică în Ungaria, cu ocazia Serbărilor Milenare.

Istoria filmului maghiar a început cu 120 de ani în urmă, în 1896, când s-au proiectat în cafeneaua Hotelului Royal de la Budapesta filmele fraţilor Lumiére, după care doi fraţi maghiari cu spirit pionieresc, SZIKLAI Arnold şi Zsigmond deschid porţile primului cinematograf maghiar de pe Calea Andrássy, Ikonográf, unde se proiectau filme pentru public pe aparate franceze Lumiére. Sub acest auspiciu am iniţiat împreună cu Arhivele Naţionale Digitale și Institutul de Film din Ungaria (Magyar Nemzeti Digitális Archívum és Filmintézet – MaNDA) această serie de proiecţii lunare, în cadrul cărora prezentăm cele mai reprezentative creaţii pentru fiecare perioadă şi gen din istoria cinematografiei maghiare. În realizarea acestui proiect ne-am bucurat de colaborarea cu Arhiva Naţională de Filme, care o oferit spaţiu pentru desfăşurarea acestui proiect, şi de sprijinul directorului Mihai Fulger, care a contribuit în mare măsură la succesul acestei serii.

În cadrul proiectului, au fost prezentate următoarele creaţii de excepţie:

• Uher Ödön: Mire megvénülünk – Până ce îmbătrânim (1916, film mut), cu colaborarea pianistului Cătălin Răducanu. Filmul a fost prezentat de criticul de film Mihai Fulge, directorul Cinematecii Române

• Janovics Jenő: Az utolsó éjszaka – Ultima noapte (1917, film mult), cu colaborarea pianistului Cătălin Răducanu. În introducerea filmului criticul de film Mihai Fulger, director al Cinematecii Române a prezentat trecutul cinematografiei clujene

• Korda Sándor: Az aranyember – Omul de aur (1918, film mult), cu colaborarea pianistului Cătălin Răducanu şi domnului Marian Țuțui, critic de film şi istoric de artă, care a vorbit despre opera lui Sir Alexander Korda

• Székely István: Hyppolit, a lakáj – Hyppolit, majordomul (1931). Despre succesul primului film sonor maghiar a vorbit Radu Igazság, profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti

• Ráthonyi Ákos: Sarajevo (1940)

• Szőts István: Emberek a havason – Oamenii muntelui (1942). Despre Szőts István, creatorul noului val cinematografic italian a vorbit criticul de film Dana Duma, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti

• Fábri Zoltán: Hannibál tanár úr – Domnul profesor Hannibal (1956). Istoricul Cosmin Budeancă de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a vorbit despre regimurile totalitariste din secolul 20.

• Jancsó Miklós: Szegénylegények – Pribegii (1965). Andrei Gorzo, critic de film, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti a povestit publicului prezent despre regizorul Jancsó Miklós, și-a prezentat cartea apărută cu titlul: Imagini încadrate în istorie: Secolul lui Miklós Jancsó

• Makk Károly: Szerelem – Iubire (1970). Despre film și conotațiile revoluției maghiare din 1956 a vorbit directorul Institutului Balassi – Institutul Maghiar din București, Kósa András László

• Gothár Péter: Megáll az idő – Timpul stă în loc (1981)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508