spot_img

”Cel mai pur zăcământ de umor, pentru mine, îl reprezintă în continuare strada”

Viorel Gaiță s-a născut în 1964, în București. Absolvent al Facultății de Biologie-Geologie-Geografie, la clasa profesorului Emil Constantinescu. Este cunoscut pentru celebrele anchete de stradă, Care sunt zonele erogene din România?, Ce personaj politic are cel mai ridicat nivel al libido-ului?, Menopauza de lucru etc., difuzate în emisiunile tv Veniți cu noi pe programul doi, realizator Mihai Tatulici sau Ceaiul de la ora cinci, realizator Marina Almășan. Ca producător independent a realizat emisiunile: Mitică, Dialoguri politice cu Viorel Gaiță,  Lumea lui Gaiță, Echipa mobilă, Gaițele de la miezul nopții, România lui Gaiță, Miorița Niuz, Tembelefonul lui Gaiță, la Tele7abc, ProTV, ProFM, PrimaTV, TVR, KissFM. În 2009 a fost editorialist la ziarul Cotidianul, unde a scris rubrica zilnică: Țara lui Gaiță. Simona Ioniță a purtat un dialog cu Viorel Gaiță, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, despre cartea sa ”Țara lui Gaiță- pamflete minimiste, nici prea vesele, nici triste”, apărută la Editura Grinta, în 2014.

Când zic Viorel Gaiță îmi amintesc imediat de interviurile stradale şi de emisiunea ”Ceaiul de la ora 5” de la începutul anilor `90 (Zonele erogene din Romania, Menopauza de lucru, Nivelul libidoului, Generalul Store etc). Mă distrau foarte tare și nu numai pe mine, care pe atunci eram încă elevă. Dovada succesului avut stă și în faptul că încă sunt mulți care își mai amintesc de farsele şi emisiunile de umor pe care le realizați la acea vreme.  De curând, v-am redescoperit la una dintre lansările pe care le-ați avut cu ocazia promovării cărții ”Țara lui Gaiță- pamflete minimiste, nici prea vesele, nici triste”, Editura Grinta, 2014.  Știu că ați fost plecat în Canada și ați lucrat și în televiziune. Cum era munca în televiziune acolo? Au un sistem mai bine pus la punct decât cel românesc?

În Canada am lucrat pentru o televiziune comunitară, care transmitea programe în aproape toate limbile pământului, printre care şi limba română. Nu e o mare diferenţă între modul în care se face televiziune acolo şi cel de aici, din punct de vedere tehnic. Pot spune chiar că noi avem mai multe canale care transmit HD decât ei. Deosebirile apar la conţinut. Acolo televiziunea nu este atât de tabloidizată ca la noi. Niciodată nu vei vedea „burtiere” de genul: „ŞOC şi GROAZĂ! Loredana Chivu, bătută de iubitul ei.

Farsele din România puteau fi făcute şi în Canada? Canadienii țin la glume? Unde există cel mai pur zăcământ de umor?

Am făcut câteva anchete de stradă şi-n Canada şi SUA (Numiţi trei ţări din Europa, Câte laturi are un triunghi?, etc) şi pot spune că nivelul de cunoştinţe generale ale individului de pe o stradă din America de Nord e mult mai scăzut decât al cetăţeanului de pe o stradă din România. Cu alte cuvinte Doreii lor sunt mai „ofertanţi” decât Doreii noştri. Numai că acolo există diverse legi care le protejează dreptul la imagine şi-ţi trebuie acordul lor scris pentru a-i putea da pe post. Cel mai pur zăcământ de umor, pentru mine, îl reprezintă în continuare strada, indiferent că ea se găseşte într-un oraş din România sau din Canada, sau din Australia. Pe stradă oamenii sunt reali, spontani, iar umorul e necontrafăcut. Asta dacă nu aduci două autobuze cu „figuraţie” şi umpli toată stradă cu oamenii tăi pe care-i pui să joace ca şi cum ar fi nişte cetăţeni obişnuiţi aflaţi întâmplător acolo.

Abordați în carte aproape toate domeniile de interes ale românului: politică, reality-show, internet, cutremure, vrăjitoare… În ”Irealitatea reality-show-urilor din România” scrieți despre trei dintre emisiunile care, se pare că, se bucură de succes la public. Cum i-ați regăsit pe români? Mai bine pregătiți pentru societatea de consum, mai emancipați sau la fel de ”confuzi”?

O să răspund foarte simplu: dacă înainte (1995) îmi lua cam două ore să realizez o anchetă de genul: „Când v-aţi făcut ultima dată Harakiri?” acum am nevoie de trei ore pentru aceeaşi anchetă. Asta în ceea ce-l priveşte pe omul obişnuit de pe stradă, care într-adevăr e mai „destupat”, e mai citit, a mai văzut câte ceva la televizor. În ceea ce priveşte consumatorul de programe tv de genul: „Reality show-urilor”, aici discuţia e mai amplă. Şi a fost, după mine, greşeala televiziunilor care au difuzat acelaşi gen de emisiuni la aproximativ aceeaşi oră şi au educat astfel gustul publicului pentru aşa ceva. Totul pentru a obţine audienţe mari cu orice preţ şi cât mai repede posibil. Acum lucrurile încep să se întoarcă împotriva lor. Degeaba încearcă televiziunile să vină cu alt gen de emisiuni, publicul nu mai vrea altceva decât „Reality-uri”. Aici e vorba de publicul care se mai uită încă la televizor şi care în marea lui majoritate provine din bazinul OTV-ului.

Nu prea iertați pe nimeni și nu ocoliți aproape niciun subiect din realitatea românească. Au fost personaje care recunoscându-se în textele dumneavoastră v-au căutat pentru a vă ”certa”?

Au fost şi persoane care n-au „gustat” glumele şi care n-au avut suficientă autoironie încât să se poată lua ele însele peste picior. S-au ridicat şi au plecat din emisiune. În ce priveşte anchetele de stradă, mi s-a întâmplat ca în timp ce stăteam de vorbă cu nişte pensionari despre faptul că „Mai multe vase sanguine au fost sechestrate în Portul Constanţa”, un individ la costum şi cravată şi cu o servietă diplomat să strige de peste drum: „Băi fraierilor, nu-i mai răspundeţi, că vă faceţi de râs. Ăsta-i Gaiţă, ăla care face mişto de unii ca voi”. M-am oprit din interviu şi aşteptam cu emoţie reacţia interlocutorului, care nu s-a lăsat aşteptată. A strigat şi el către celălalt: „Ştim că-i Gaiţă, şi ce dacă? Numai dânsul ne mai dă şi pe noi la televizor cu problemele noastre”. Individul de vis-a-vis şi-a făcut cruce şi-a plecat bombănind mai departe.

Unul dintre motto-urile cărții este ” Când vreau să citesc o carte bună, o scriu eu.”, Benjamin Disraeli. Acesta să fi fost  motivul pentru care v-ați apucat de scris?

Multă lume m-a întrebat de ce m-am apucat de scris tocmai acum când mulţi dintre scriitori se lasă de scris. „Am vrut să las drept bunuri după moarte, decât un nume, adunat pe-o carte”.

Ioan Groșan, în ”cuvânt înainte”, vă alătură unor nume precum Ion Băieșu, Teodor Mazilu, Mihai Ispirescu, Tudor Popescu, Aurel Baranga. Care este autorul sau cartea preferată  și în ce fel v-a influențat ca scriitor (dacă s-a întâmplat acest lucru)?

Dacă e să ne referim la cei de mai sus, o carte de căpătai (o piesă de teatru de fapt) ar fi: Teodor Mazilu: Proștii sub clar de lună. Cartea care m-a inspirat şi care mi-a dat un imbold să scriu a fost o culegere de texte de proză satirică apărută în timpul lui Ceauşescu, „Cărămida cu mâner” şi care cuprindea texte de Aurel Baranga, Daniil Harms, Alberto Moravia, Valentin Silvestru, Woody Allen, Ion Băieşu etc.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508