Astăzi, 20 noiembrie 2010, ora 16:00, la standul Editurii Humanitas, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus se va lansa volumul “O istorie a nefiinţei în filozofia greacă” de Andrei Cornea. Vor vorbi: Andrei Cornea, Bogdan Minca şi Vlad Russo.
“Faptul că „ceva“ poate fi luat drept nimic ori nefiinţă, sau, invers, că nimicul poate fi „ceva“ este, în sine, suficient de paradoxal pentru ca să ne îndemne să cercetăm cu destulă curiozitate cum a funcţionat mintea celor ce au gândit astfel şi mai ales de ce au gândit ei astfel, trecând noi astfel mai uşor peste inerentele aridităţi ale analizei. Şi, deşi discuţia despre nefiinţă şi nimic e, în mod evident, una de ordin metafizic şi logic în primul rând, ea nu se va reduce deloc numai la atât în paginile de faţă. Nu o dată sensurile ei decisive vor trimite în teritoriul eticului, al politicului, epistemicului, al existenţialului şi al religiosului; mai mult decât orice însă, ele vor cerceta felul originar în care gândim gândirea. A şti dacă, de ce şi în ce fel s-a gândit şi s-a vorbit despre nefiinţă nu e, astfel, un capriciu pur teoretic sau o tăiere a firului în patru despre chestiuni metafizice oţioase şi insolubile, fără valoare pentru viaţă, ci reprezintă, aşa cum sper să dovedesc, a face inventarul unei teme care, prin consecinţele ei, ne priveşte pe toţi ca persoane inteligente şi morale. Va fi, aşadar, mai ales o încercare de investigare a unor moduri originare de a gândi şi a avantajelor pe care le putem dobândi şi pierde atunci când adoptăm unul sau altul dintre asemenea moduri, dar şi a riscurilor pe care totodată le asumăm.” , a scris Andrei CORNEA.
ANDREI CORNEA (n. 1952). Licenţă în istoria şi teoria artei la Academia de Arte Frumoase (1976). Licenţă în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1980). Doctorat în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1994). Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă (1976-1987). Cercetător la Institutul de Istorie a Artei (1987-1990), apoi la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George” (1990-2006). În prezent, profesor la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere.
SCRIERI: De la portulan la vederea turistică (Sport-Turism, 1977); Primitivii picturii româneşti moderne (Meridiane, 1980); Forme artistice şi mentalităţi culturale în epoca romano-bizantină (Meridiane, 1984); Scrieri şi oralitate în cultura antică (Cartea Românească, 1988); Penumbra (Cartea Românească, 1991); Platon. Filozofie şi cenzură (Humanitas, 1995); Maşina de fabricat fantasme (Clavis, 1995); Turnirul khazar (Nemira, 1997; reed. Polirom, 2003); Cuvintelnic fără frontiere (Polirom, 2002); De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş (Humanitas, 2004); Când Socrate nu are dreptate (Humanitas, 2005; traducere în limba franceză, Lorsque Socrate a tort, Presses de l’Université du Laval, 2009); Noul, o veche poveste (Humanitas, 2008); O istorie a nefiinţei în filozofia greacă (Humanitas, în curs de publicare).
TRADUCERI: Platon (Republica, Philebos), Aristotel (Metafizica) şi Plotin (Opere, 3 vol.). Pregăteşte prima ediţie critică (traducere, studiu şi note) a Legilor lui Platon.
