spot_img

“Eu cred în puterea dragostei”

Scriitoarea şi traducătoare Niculina Oprea a dialogat cu Mesut Şenol, poet, eseist, editor şi traducător de origine turcă. Acesta a publicat volumele de poezie „Adını Sen Koy (Numeşte-l tu însuţi)” şi “Dört Mevsim Bir Aşk (Patru anotimpuri aceeaşi dragoste)”. Mesut Şenol dezvăluie, în dialogul purtat cu Niculina Oprea, mai multe aspecte inedite legate de vasta sa activitate culturală, experienţe sociale şi prietenii.

Domnule Mesut Şenol, v-am cunoscut în urmă cu câţiva ani la Sinaia, unul dintre cele mai frumoase oraşe ale României, vă rugăm să ne vorbiţi despre dumneavoastră şi despre parcursul dumneavoastră literar.

În primul rând, permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru oportunitate. Pentru mine, muzicienii şi oamenii de litere sunt reprezentanţii patrimoniului comun al umanităţii, întrucât lucările lor sunt rezultatele reflectărilor individuale sau chiar rezultatele experienţelor sociale.

Am început să scriu poezii încă din şcoala elementară. În timp ce am studiat ştiinţele politice la Ankara, am fost redactor la Direcţia Generală de Presă şi Informaţii a Primului Ministru al Turciei. Atunci am scris şi am editat comunicatele pentru oficialii guvernului şi, totodată, am contribuit la îndrumarea jurnaliştilor străini, a scriitorilor şi a oamenilor de stat. Această experienţă mi-a extins viziunea cu privire la cultura continentelor şi cu privire la valoarea lucrărilor literale. Mai târziu, am fost selecționat și instruit în meseria de crainic pentru corporaţiile de radio şi televiziune ale Turciei. Pe parcursul anilor, am iniţiat şi am produs multe programe pentru radio şi televiziune. De asemenea, am o îndelungată experienţă în ceea ce priveşte predarea vorbirii în public pentru profesionişti şi persoane fizice. Aşa că, datorită raporturilor cu limbajul diferitelor ipostaze, mi-am format o bază solidă iar aceasta a constituit un stimulent foarte important pentru a merge înspre literatură.

Activitatea mea literară se împarte în trei direcţii: am tradus şase romane best-seller; din limba engleză am tradus în limba turcă poemele unor poeţi internaţionali; am realizat versiunile în engleză ale mai multor poezii scrise de poeţi turci. Totodată, am publicat propriile mele poeme în Turcia şi în reviste literare din străinătate. De asemenea, eseurile mele şi lucrările de cercetare au apărut în diferite reviste literare şi de specialitate. Colegii mei mai în vârstă, au cerut sprijinul meu, al municipalităţii şi al altor asociaţii pentru organizarea celui de-al treilea festival de literatură.

Până acum am publicat două colecţii de poezie, prima se intitulează Adını Sen Koy (Numeşte-l tu însuţi) iar cealaltă Dört Mevsim Bir Aşk (Patru anotimpuri aceeaşi dragoste). În 2011, activitatea mea literară a fost răsplătită cu Premiul de onoare ,,Naji Naaman”. Sunt coordonatorul pentru Turcia al revistei „Nota traducătorului”. De asemenea, sunt membru al PEN Internaţional.

Scrisul impune o disciplină ? Dacă ,,da” ce ne puteţi spune despre această disciplină ?

O, draga mea prietenă, unul dintre cei mai buni scriitori din Turcia, mi-a spus odată că un scriitor bun punea el însuşi lipici pe scaun pentru a lucra ore întregi fără a se ridica. Această situaţie trebuie să fie, literalmente, comună tuturora însă aveţi dreptate, acest gen de disciplină este, în ceea ce mă priveşte, o necesitate pentru scrierea productivă. Din nou însă, aceasta depinde și variază în funcție de caracteristici personale și stiluri. Un scriitor poate fi prolific într-un mediu înconjurător mai mult sau mai puţin disciplinat. Fiecare trebuie să găsească momentul cel mai bun în ceea ce priveşte inspirația și motivarea poziţiei de lucru. Pentru unii ar putea fi o masă într-o cafenea, pentru alţii retragerea în liniştea de acasă. Cunosc mulţi scriitori şi poeţi care îşi fac cele mai bune însemnări atunci când se află în mulţime.

Scriitorii, în general, încearcă să cultive prietenia, credeţi în prieteniile literare ?

Categoric, da! Chiar și cei mai introvertiţi scriitori au nevoie de a selecta şi promova conexiunile prieteniei. Aici, în Turcia, aproape toate numele literare mari sunt foarte bine cunoscute datorită pasiunii sau datorită obiceiului de a vizita anumite cafenele ori restaurante pentru a se întâlni cu colegii lor. Sunt sută la sută sigur că această atitudine tradițională nu diferită în alte țări. Nu este de mirare că unele dintre cele mai bune piese literare nu sunt altceva decât o afacere bună ca urmare a scrierii acestora uneori intim şi literalmente rafinat promovate de către confraţii literari, dacă aceştia sunt conaționali, sau recomandate unui prieten străin. În zilele noastre, festivalurile internaționale și alte asemenea ocazii au tendința de a crea un mediu benefic întâlnirilor scriitorilor, pentru a se împrieteni și a se cunoaşte mai bine, precum și de a interacționa cu o mai mare încredere, iar promovarea reciprocă rămâne un numitor comun.

Dincolo de omul de televiziune, de traducătorul şi de organizatorul a numeroase evenimente culturale de amploare, dumneavoastră sunteţi poet, cum se împacă aceste calităţi cu aceea de POET? Eu consider că poetul este vârful piramidei.

Da, aveţi dreptate. Poetul este totdeauna la înălţime. Eu văd poezia în fiecare element și aspect al vieții. Pentru mine, mersul pe jos este poezie, vorbitul este poezie, mâncarea este poezie. Prin aceasta vreau să spun că încerc să găseasc o emoție în fiecare secundă a vieţii mele. Turdesc cu plăcere pentru a vedea lucrurile dintr-un punct de vedere critic, acesta oferindu-mi o filozofie de la sine, ca fiind aceea de a nu lua pe garanţie așa numitele întâmplări simple și anumite elemente din viață. Cu toate acestea, poate, un pic spre deosebire de această abordare, amestec observaţia mea critică cu un mod de apreciere și bucuria plăcerii de a stabili desfăşurătorul de zi cu zi. Încerc să fac mereu ceea ce este mai bine, nu încerc să fiu prietenos cu universul, apoi ceea ce vine în final tot timpul pare a fi de acord cu mine. Daţi-mi voie să concretizez această abordare prin a spune: ,,Așa să fie !”.

Poezia te obligă la un spaţiu, cere intimitate şi, de ce nu,  respectul celor din jur. Munca poetului, în ceea ce priveşte textul pe care îl scrie, este un adevărat miracol întrucât  inspiraţia îl obligă pe poet să aştearnă textul respectiv. Putem vorbi despre un adevărat ,,travaliu” al actului poetic. Omul Mesut Şenol cum se împacă cu poetul Mesut Şenol ?

Pentru mine, poezia este un mijloc de a-mi exprima și manifesta sentimentele, propriile interpretări cu privire la evenimente, concepte și percepții care au un efect direct asupra mea. Simt că mă pot concentra cu ușurință pentru scrierea poeziilor mele. Unii poeți muncesc foarte mult, în funcţie de stilul lor actul de creaţie se întinde pe o perioadă lungă de timp. Eu am tendința de a scrie poeziile mele într-un timp relativ scurt. La fel procedez şi în cazul traducerii de poezie – foarte repede. Cred că lucrurile se petrec destul de repede întrucât eu însumi mă pot pune în pielea poetului a cărui poezie o traduc. Când traduc un poem, satisfacția este puternică gândindu-mă că am făcut o treabă dublă. De asemenea, prin traducerea unui poem, creezi unul nou în limba tradusă. De multe ori mă surprind eu însumi scriind poezii în limba engleză, apoi în limba mea maternă, în limba turcă. În ceea ce privește inspirația, poetul trebuie să fie dăruit cu inspiraţie, ori să știe cum să o trezească, chiar să o provoace. Calitățile esențiale ale unui poet sunt concentrarea și abilitatea de a focusa. Fiecare poet are propriile modalități de a ,,prinde” inspirația ori de a fi pe aceeşi lungime de undă cu starea de spirit, ca să spunem așa. Eu sunt unul dintre cei care sunt gata să–şi exploateze inspiraţia aproape în orice mediu.

Poezia dumneavoastră este o poezie solară. Aveţi poeme de dragoste de o frumuseţe aparte. În timpul pe care îl traversăm, cum reuşiţi să vă îndepărtaţi de pericolele din umbră şi să elogiaţi pur şi simplu dragostea?

Eu cred în puterea dragostei. În poemele mele, elementele controversate și antagonice sunt prezente. Chiar și în cele mai pesimiste versuri sunt prezente. Eu răspândesc un sentiment de optimism. Altfel spus, în poezia mea văd încurajare, motivare, îndrăzneală, compasiune, iubire, acestea fiind trăsături principale ale sufletului uman. Poezia trebuie să transmită o imagine puternică pentru a combina concepțiile abstracte cu obiecte concrete sau individualiste, ori întâmplări sociale într–un mod mult mai semnificativ și un aspect frapant. Aceasta este arta sau poezia.

Ţineţi un jurnal ?

Din păcate nu. Aș vrea să am. Știu că acest lucru este ceea ce trebuie să fac. Dar eseurile mele și alte lucrări literare reflectă oarecum profunzimea mea mentală.

Din câte ştiu, aţi tradus în limba turcă scriitori importanţi din literatura engleză şi americană. Care dintre cele două literaturi vă este mai aproapre de suflet ?

Literatura engleză îmi pare o sursă principală. Cu toate acestea, îmi plac ambele.

Munca traducătorului este una specială, mai ales a traducătorului de poezie, acesta (traducătorul) trebuie să prindă nuanţa convenabilă elementului poetic, dintre scriitorii pe care i-aţi tradus şi publicat în Turcia, de care vă simţiţi mai aproape? Puteţi să ne daţi câteva nume ?

Pot aminti aici câteva dintre traducerile romanelor best-seller semnate de scriitoarea engleză Erica James, Tell it to the Skies, romanul scriitorului irlandez Sebastian Barry, The Secret Scripture, şi din creaţia prozatoarei americane Kathleen Woodiwiss, romanul The Flame and the Flower.

Credeţi că literatura poate fi un pod peste orgoliile unora şi altora? Poate literatura să ducă la un dialog constructiv în politicile unor state puse mereu pe ceartă?

Da, absolut. Acesta a fost totdeauna un factor pozitiv chiar și în rândul țărilor combative. Literatura și muzica sunt bogății universale, comune și instrumente puternice întru realizarea păcii și înțelegerii umanităţii.

În calitate de scriitor, simţiţi că aveţi şi un rol social ?

Categoric, da! Chiar și un scriitor ,,produce” o muncă individualistă, acest lucru nu înseamnă că nu are nimic de-a face cu societatea. Până când şi în cazul unui scriitor, foarte izolat, foarte introvertit, fie un el sau o ea, percepțiile literare sunt de o importanță uriașă pentru analiza reflectării societăţii și ale problemelor acesteia.

Pe lângă statutul de scriitor, ce vă mai doriţi ?

Fac o mulţime de programe – gazdă de televiziune, în interiorul platoului şi în afară. Îmi place să produc programe culturale pentru televiziune.

Sunteţi ,,consultant” la numeroase evenimente culturale internaţionale şi naţionale organizate de Ministerul Culturii şi de Guvernul Turciei. În 2010, la prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Ordu, aţi depăşit cu mult stadiul de consultant iar ceea ce în muzică se numeşte ,,omul orchestră ”, în cazul nostru putem vorbi despre scriitorul total: poet, traducător pentru limba turcă şi engleză a tot ceea ce s-a vorbit în cele cinci zile de festival, editorul antologiei festivalului (270 de pagini în format mare) şi o gazdă minunată. Pe parcursul ediţiilor a doua şi a treia, v-aţi păstrat aceste calităţi ?

În ultimii trei ani am avut amintiri foarte frumoase cu privire la Festivalul Internaţional de Literatură de la Ordu. În acest an, al treilea, prin prezența membrilor Comitetului executiv al PEN Internaţional, am deschis Centrul Ordu pentru scriitorii din întreaga lume. Acesta a fost punctul culminant al tuturor festivalurilor până în prezent deoarece Ordu este pregătit pentru a fi Centrul Internaţional al Scriitorilor și Traducătorilor. Am fost capabil de a tipări bilingv (turcă şi engleză) antologiile festivalurilor timp de trei ani, consecutivi. Acesta este, de asemenea, un subiect de mândrie pentru mine și pentru municipiul Ordu.

Atât la Sinaia cât şi la Istanbul, aţi cunoscut mai mulţi poeţi români. Din poeziile pe care dumneavoastră le-aţi tradus în limba turcă, cum vi se pare poetul român, ţine pasul cu timpul ?

Am cunoscut-o pe poeta Niculina Oprea, în 2010, i-am tradus poemele în limba turcă. Mă bucur foarte mult că ea este recunoscută şi foarte apreciată aici, în Turcia, iar poeziile sale au fost traduse în limba turcă nu numai de mine, ci și de alți poeți și traducători turci. De asemenea, Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski au fost cu noi la primul Festival Internaţional de Literatură, în provincia Ordu, au reprezentat poezia română contemporană. În 2012 am avut onoarea de a cunoaşte la Ordu doi proeminenţi scriitori și poeți români, Dumitru M. Ion şi Carolina Ilica. Stilurile lor poetice și prezentările au fost apreciate aici, în Turcia. Sunt extrem de bucuros să văd că în ultimii ani un număr important de poeți turci și români s-au cunoscut destul de bine ca urmare a ocaziilor adecvate cum ar fi festivaluri literare și schimburi de publicații.

Se vorbeşte tot mai mult despre o criză a literaturii, care este părerea dumneavoastră în acest sens ?

Literatura în criză ? Nu cred aşa ceva.

În urma deplasării în România, la Siania şi Bucureşti, care sunt impresiile dumneavoastră despre ceea ce aţi putut vedea în ţara mea ?

O ţară foarte bogată. Însetată de cultură, muzică şi literatură. Cred că România este un foarte bun candidat pentru promovarea culturii prin turism, dacă se ia îndeajuns în serios.

Şi o ultimă întrebare, când plouă mai recitaţi poeme în limba turcă ?

Da… Ploaia poate aduce sentimente extraordinare, miroase a levănțică și a pin de brad…

Vă mulţumesc pentru bunăvoinţa cu care mi-aţi răspuns şi vă aşteptăm la Bucureşti.

A fost plăcerea mea. Mulţumesc.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508