spot_img

“Efectele crizei economice asupra operatorilor culturali”

Ieri, 25 martie 2010, în Sala Multimedia a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în cadrul conferinţei de presă susţinută de Ministrul Culturii, Hunor Kelemen,  s-au dezbătut şi comunicat rezultatele studiului Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii , „Efectele crizei economice asupra operatorilor culturali”.

Din partea Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii a participat dl. Liviu Chelcea, director CCCDC.

Din cuprinsul studiului şi cercetărilor finalizate: Industriile creative: o parte importantă a economiei României; Impactul crizei asupra sectorului cultural la nivel naţional; Metodologia studiului; Principalele rezultate (Sursele de finanţare; Cifra de afaceri; Cheltuielile; Resursele umane; Parteneriatele; Producţia culturală; Distribuţia; Măsuri anti-criză luate de firme; Măsuri anti-criză; Instituţii responsabile; Cauzele modificărilor apărute în activitatea organizaţiilor; Disfuncţii pe domenii de activitate); Concluzii.

Premisele de la care s-a pornit arătau că această criză economică se manifestă în toate domeniile de activitate, inclusiv în domeniul culturii. În acest scop CCCDC a realizat acest studiu care a avut ca obiectiv principal să redea percepţia experţilor despre schimbările la nivel financiar, al resurselor umane şi al investiţiilor pe termen scurt şi mediu. Metodologia folosită a fost similară celei utilizate de instituţiile economice de prognozare a tendinţelor aşteptate.

Dintre principalele efecte ale crizei se remarcă tendinţa de scădere a veniturilor prin auto-finanţare, granturi şi burse, scăderea numărului de colaboratori ai operatorilor culturali. Se înregistrează apariţia unor probleme cauzate de creşterea numărului de retururi, de fluctuaţia cursului Euro-RON, precum şi de îngreunarea negocierilor cu firmele implicate în procesul de promovare. În ceea ce priveşte măsurile de remediere, există o apetenţă crescută pentru inovaţie, cum ar fi identificarea unor noi canale de distribuţie. De asemenea, în România, la fel ca şi la nivel internaţional, există o scădere a investirii în produse noi, considerate „riscante”. Majoritatea actorilor culturali care au participat la studiu semnalează ca responsabili cu măsurile anti-criză instituţii din sectorul public, precum ministere sau autorităţi locale.

„Industriile creative, adică acele sectoare ale creaţiei şi dezvoltării tehnologice care generează profit şi care gândesc cultura ca un motor al dezvoltării regionale şi naţionale, au contribuit anual, în medie, cu 5,5% la PIB-ul României înainte de criză. De aceea, susţin că sectorul industriilor creative merită o mai mare atenţie din partea guvernului, a întregii administraţii centrale, dar şi a celei locale” – a declarat Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen. Ministrul şi-a exprimat totodată speranţa că în perioada următoare acest sector va înregistra o creştere continuă, fiindcă produce nu numai bani, ci şi valoare în societatea românească.

Hunor Kelemen a dat citire şi listei celor 24 de biblioteci judeţene acceptate în runda a doua de implementare a Programului Biblionet: Alba, Arad, Argeş, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara. Ialomiţa, Mureş, Prahova, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui şi Vrancea.

Paul Andre Baran, directorul Programului Biblionet a menţionat că pasul următor ar fi ca împreună cu MCPN să-i ajute şi să aducă  în cadrul Programului cele cinci biblioteci judeţene care au rămas în afara. „Bibliotecile sunt ale tuturor, trebuie să venim cu toţii cu servicii pe care să le oferim vizitatorilor acestor instituţii” – a menţionat Paul Andre Baran despre aşteptările legate de viitorul acestei iniţiative.

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional a prezentat apoi componenţa noului Consiliu de administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei şi a menţionat că, din momentul semnării ordinului de numire, blocajul de la CNC a încetat. „Sunt convins că, în cel mai scurt timp, acest Consiliu va lansa concursul de proiecte pentru 2010, fiindcă regizorii, producătorii, scenariştii, breasla cineaştilor aşteaptă cu interes această lansare” – a mai declarat ministrul, adăugând şi faptul că în privinţa membrilor CA s-a avut în vedere şi o soluţie de compromis venită din interiorul breslei. În lipsa acesteia, ministrul a trebuit să acţioneze el însuşi pentru deblocarea situaţiei. Hunor Kelemen a precizat, în schimb, că nu va accepta critici venite ulterior pe tema numirilor. „Consider că este un Consiliu echilibrat care va acţiona în folosul filmului românesc” – a subliniat Hunor Kelemen. Ministrul a ţinut totodată să felicite întreaga echipă a peliculei Eu când vreau să fluier, fluier, distins cu premiul Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin şi care poate fi vizionat din 26 martie în cinematografele din mai multe oraşe ale României.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508