spot_img

“Cred că este nevoie de mult mai multe rezidenţe în România”

Asociația “ArtistNe(s)t – Rețeaua Centrelor de Rezidență pentru Artiști”, în parteneriat cu Muzeul Național “George Enescu” și Centrul de Cultură “George Apostu” din Bacau, au finalizat programul de rezidențe ArtistNe(s)t 2013. În cadrul acestui program unic de rezidențe în România, fondat de Gabriela Tudor în 2006, au fost realizate în 2013 două noi proiecte artistice “Omul și Albina Sa” și ‘embodied enesecu mix’, ce au fost dezvoltate de 6 artişti video, muzicieni, actori şi coregrafi în cadrul unor rezidenţe la Tescani, Bacău şi Bucureşti, realizate cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național. Ambele proiecte au fost prezentate în luna octombrie 2013 la Tescani, Bacău şi Bucureşti. Andra Rotaru a dialogat cu directorul executiv al Asociaţiei ArtistNe(s)t, Cosmin Manolescu:

Vineri, 4 octombrie 2013, la Muzeul “George Enescu” din Bucureşti a avut loc prezentarea, în premieră, a celor două proiecte artistice interdisciplinare realizate în cadrul programului “ArtistNe(s)t – rezidenţe artistice 2013”. Acest program a fost iniţiat de Asociaţia ArtistNe(s)t şi derulat în parteneriat cu Muzeul Național “George Enescu” și Centrul de Cultură “George Apostu” din Bacău. Este viitorul interdisciplinarităţii (în România) în puterea acestui gen de iniţiativă?

Este greu de spus care va fi viitorul interdisciplinarităţii în România, mai ales în contextul economic extrem de dificil în care ne găsim. În ţara noastră se face extrem de puţin în această direcţie, şi din acest punct de vedere, cele două rezidenţe oferite anul acesta unor echipe mixte de artişti (coregrafi/performeri, actori, muzicieni, artişti video) cred că reprezintă un început. Este important de menţionat faptul că în urma apelului de proiecte, peste 30 de artişti au propus proiecte pentru rezidenţele ArtistNe(s)t 2013, ceea ce a făcut selecţia dificilă. Cred că este nevoie de mult mai multe rezidenţe în România (şi aici aş vrea să menţionez iniţiativa Fabricii de Pensule, care în parteneriat cu CNDB au lansat în 2013 un program de rezidenţe la Cluj-Napoca) şi proiecte culturale care să susţină interdisciplinaritatea la toate nivelele, de la formare profesională şi cercetare artistică la producerea şi difuzarea unor astfel de produse culturale. Nu ştiu care va fi viitorul acestui gen la noi, un lucru însă este sigur: cele trei organizaţii/instituţii fondatoare ale asociaţiei ArtistNe(s)t – Fundaţia Gabriela Tudor, Muzeul Naţional George Enescu şi Centrul de Cultură George Apostu sunt decise să continue să sprijine şi în viitor interdisciplinaritatea în România prin rezidenţele ArtistNe(s)t.

În afară, interdisciplinaritatea are un trecut mult mai îndelungat şi efecte pe termen lung pentru actanţii implicaţi. Ce va urma pentru cei care au participat în aceste rezidenţe ArtistNe(s)t? Există o continuitate, există şi alte perspective? Este sau a devenit acest program un “paşaport” pentru alte evenimente – în ţară sau în afară?

Sper din toată inima ca cele două spectacole realizate –  ‘enescu embodied mix” şi “Omul şi Albina Sa” să aibă o viaţă lungă şi să fie prezentate ulterior în diferite stagiuni, teatre, festivaluri, atât în ţară cât şi în străinătate. Atât artiştii implicaţi cât şi producătorii celor 2 spectacole au din acest punct de vedere o responsabilitate importantă. Însă lucrurile – din păcate – nu depind numai de noi. Din acest punct de vedere este greu de estimat ce va aduce viitorul pentru aceste proiecte finalizate. În ceea ce priveşte continuarea programului de rezidenţe, lucrurile depind foarte mult de identificarea unor surse de finanţare sau instituţii/organizaţii care să fie interesate de acest tip de activităţi şi care să poată acoperi costurile producerii acestor rezidenţe şi a proiectelor artistice iniţiate de artişti. Instituţiile publice partenere şi membre ale Asociaţiei ArtistNe(s)t pot pune la dispoziţia artiştiilor spaţiile de cazare şi de lucru existente la Tescani, Bacău şi Bucureşti, dar asta nu este suficient pentru continuarea programului ArtistNe(s)t. În 2013 am reuşit să organizăm rezidenţele datorită, în principal, sprijinului financiar oferit de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Însă, după cum bine ştii, situaţia în România nu este deloc roză pentru sectorul cultural. Ne aflăm din nou într-un moment dificil economic, social şi politic, în care sursele de finanţare pentru proiectele culturale se reduc sau dispar cu totul (vezi îngheţarea în 2013 a programului de finanţare CNDB, dispariţia programul CANTEMIR al ICR sau preconizata reducere a fondurilor nerambursabile AFCN prin pierderea banilor de la Loteria Română), iar instituţiile culturale sunt comasate din motive de reduceri bugetare. La nivelul administraţiei centrale şi locale, nu există încă o viziune şi o strategie clară pentru susţinerea şi difuzarea creativităţii în România. Tocmai de aceea consider esenţială continuarea programului de rezidenţe ArtistNe(s)t, care în cei peste 7 de ani de activitate a sprijinit direct creaţia artistică, oferind sprijin şi investind în peste 70 de artişti din toate mediile artistice.

Programul “ArtistNe(s)t” este unic în România, iar el a fost gândit şi fondat de Gabriela Tudor în 2006. Câte s-au schimbat în decursul acestor ani, care sunt plusurile şi/sau minusurile acumulate?

Conceptul programului “ArtistNe(s)t” i se datorează integral Gabrielei Tudor (www.gabrielatudor.ro), care a avut viziunea şi forţa necesare implementării unui astfel de program de rezidenţe unic în România. Programul a fost lansat în 2006 în parteneriat cu 4 instituţii publice de cultură – Centrul Cultural Arcuş, Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău, Centrul European de Cultură Sinaia şi Muzeul Naţional „George Enescu”, secţia „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” Tescani, sub forma unui proiect de cooperare regională finanţat de Programul Cultural Elveţian în România şi condus direct de Gabriela Tudor. Cele patru instituţii publice de cultură ofereau la acel moment infrastructura lor (spaţii de lucru şi, în unele cazuri, asigura cazarea artiştilor gratuit), iar elveţienii acopereau costurile financiare pentru artişti şi coachul artistic (transport, diurnă, onorarii, buget pentru producţie) şi investeau în echipele care administrau proiectul printr-un program de formare profesională specific. Iniţial rezidenţele erau oferite unui artist român şi unui artist străin în acelaşi timp, având un profil artistic diferit şi specific – arte vizuale (Sinaia, Bucureşti şi Constanţa), dans contemporan (Bacău), teatru (Arcuş), literatură (Tescani). Timp de 4 ani, în perioada 2006 – 2009, cele patru instituţii publice de cultură partenere împreună cu Centrul Internaţional pentru Artă Contemporană, Galeria Nouă şi Fundaţia Menthor, au oferit rezidenţe pentru aproximativ 50 de artişti diferiţi din România şi din străinătate. După 2009, Centrul European de Cultură din Sinaia dispare de pe scena culturală prin comasarea forţată cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură (una din deciziile cele mai proaste semnate la vremea respectivă de Ministrul Theoder Paleologu), Centrul Cultural Arcuş se retrage din reţea, iar finanţarea publică elveţiană încetează. În acest context dificil, se decide crearea Asociației “ArtistNe(s)t – Reţeaua Centrelor de Rezidenţă pentru Artişti”, care este fondată în iunie 2009 de către Fundația Gabriela Tudor, Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău şi Muzeul Național „George Enescu”, în vederea continuării programului de rezidenţă. După o perioadă dificilă de tranziţie, în ultimii 3 ani au fost organizate cu precădere rezidenţe de dans contemporan la Bacău şi Luxemburg, iniţiate de Centrul de Cultură “George Apostu” în colaborare cu Centrul Coregrafic Trois CL din Luxemburg. Din 2012, în parteneriat cu programul „E-Motional Bodies & Cities” organizat de Fundaţia Gabriela Tudor, care a adus deopotrivă în circuitul ArtistNe(s)t un nou spaţiu în București, ZonaD – studio Paradis Serial, au fost derulate 18 rezidenţe de dans contemporan la Dublin, Riga, Limassol, Bucureşti şi Bacău, la care au participat peste 30 de artişti din România, Turcia, Irlanda, Marea Britanie, Letonia şi Cipru.

Însă, pentru prima dată, în 2013, rezidenţele ArtistNe(s)t au fost oferite unor echipe mixte interdisciplinare de artişti români, care au lucrat la proiectele lor pe o perioadă mai lungă de timp la Bucureşti, Bacău şi Tescani sub îndrumarea unui coach artistic, compozitorul Cătălin Creţu. Existenţa coachului artistic a fost tot una din ideile Gabrielei care a ajutat la dezvoltarea şi vizibilitatea programului. Un alt lucru nou a fost şi faptul că piesele rezultate au fost prezentate în toate cele trei oraşe unde au avut loc rezidenţe, sub forma unui mini-turneu. Plusurile acestui program sunt, cred eu, istoria şi continuitatea acestui program, colaborarea instituţională în interiorul Asociaţiei (membrii Asociaţiei sunt persoane juridice), infrastructura existentă şi echipa proiectului. La capitolul minus problema cea mai importantă continuă să fie lipsa resurselor financiare.

Unul dintre proiectele rezultate în acest an este instalaţia performativă ‘embodied enescu mix’ , inspirată din viața și muzica lui George Enescu, realizată de artiştii Cinty Ionescu, Andreea Duţă si Miron Ghiu.

Pentru prima dată în istoria programului, una din rezidenţe a avut o temă – personalitatea şi muzica lui George Enescu, unul din cei mai importanţi compozitori români. Puţini cunosc faptul că aşezământul cultural de la Tescani există datorită donaţiei făcute de renumita familie boierească Rosetti-Tescanu către statul român în 1947, prin care conacul boieresc de la Tescani  (unde Enescu a lucrat şi compus o bună perioadă de timp) a devenit aşezământ cultural, urmând să fie pus la dispoziţia artiştilor pentru a crea. Proiectul propus de Cinty Ionescu pentru rezidenţe ArtistNe(s)t a demarat cu o vizită la Tescani, în luna iulie, repetiţiile având loc ulterior la Bucureşti, la ZonaD şi la Tescani, în luna august/septembrie. Produsul final rezultat este o instalaţie performativă hibridă, în care Andrea Duţă interacţionează în timp real cu imaginea video procesată live de Cinty şi cu universul sonor creat de Miron Ghiu.

Al doilea proiect ,“Omul si albina sa”, este o piesă despre familie, comunitate și sacrificiul ritual, o explorare a potențialului improvizatoric al folclorului, situată la intersecția dintre dans, muzică și poezie, realizat de o echipă interdisciplinară formată din actrița Katia Pascariu, coregraful Paul Dunca și muzicianul Jack Neumann.

Cel de-al doilea proiect, Omul şi Albina Sa, a pornit de la textele şi muzica lui Jack Neuman, rezultatul final fiind o piesă în care cei trei interpreţi cântă, dansează şi recită texte. Deşi spectacolul este de inspiraţie foclorică, accentele şi textele care stau la baza lui îl transformă, după părerea mea, într-o piesă contemporană. Este o piesă cu mult umor şi antren, care se adresează în egală măsură tuturor spectatorilor şi care poate fi prezentantă în orice spaţiu, de la un teatru clasic, la o galerie de artă contemporană sau în aula unui săli de concerte, aşa cum a fost la ultimul spectacol de la Muzeul G. Enescu. Cele două piese sunt foarte diferite ca gen şi structură, însă se completează foarte bine.

Ce le pregăteşti celor care se gândesc deja la “ArtistNe(s)t” 2014?

Programul de rezidenţe ArtistNe(s)t va continua în 2014 pe două componente distincte. Vom continua să oferim rezidenţe de dans contemporan la Bucureşti, Bacău, Porto şi Riga, în cadrul noului proiect european “E-Motional: re-thinking dance”, pe care l-am iniţiat împreună cu Ştefania Ferchedău, derulat în parteneriat cu Centrul de Cultură “George Apostu” din Bacău şi organizaţiile “Fabrica de Movimentos” din Porto şi Asociaţia Coregrafilor Profesionişti din Riga. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al Uniunii Europene prin programul Cultura 2007 – 2011, rezidenţele urmând să fie realizate pe parcursul anului 2014. În acelaşi timp, prin Asociaţia ArtisNe(s)t şi în continuarea parteneriatului cu Muzeul G. Enescu şi Centrul G. Apostu, sperăm să organizăm o nouă rezidenţă interdisciplinară în vara anului 2014; sau, poate chiar mai mult, un proiect de cercetare artistică interdisciplinară sub forma unei tabere de creaţie itinerante la Bucureşti, Bacău şi Tescani. În final aş vrea să mulţumesc echipei proiectului – Gabrielei Ilaş (coordonator rezidenţă Tescani), dlui. Gheorghe Popa şi echipei Centrului G.Apostu de la Bacău, precum şi dnei. Cristina Andrei, director Muzeu Enescu, pentru susţinerea constantă a programului ArtistiNe(s)t, colegei mele Ştefania Ferchedău de la ZonaD, precum şi Administraţiei Fondului Cultural, care prin finanţarea oferită proiectului, au făcut posibilă prezentarea celor două piese interdisciplinare în cele trei oraşe. Mă bucur că, împreună cu colegii din Asociaţie, reuşim să ducem mai departe spiritul şi iniţiativele Gabrielei, oferind artiştilor români condiţii de lucru, timp şi sprijin financiar pentru a-şi realiza proiectele artistice.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508