spot_img

“Conversaţii despre iubire” la Spaţiul Platforma

Miercuri şi joi, 27 şi 28 iunie 2012, de la ora 18.00, în Spaţiul Platforma din Bucureşti, va avea loc evenimentul “Conversaţii despre iubire”. În cele două zile vor fi prezenţi cinci invitaţi care vor aborda teme diferite precum ce înseamnă iubirea, cum definim normalitatea, identităţi queer, bisexualitate, lipsa mişcării lesbiene din România, poliamorie şi relaţii alternative, noi feluri de a gândi iubirea etc. Suportul teoretic pe care invitaţii îl vor oferi este numai un pretext pentru toţi cei prezenţi de a întreba, de a încerca să înţeleagă şi să navigheze între sentimente şi drepturi, legislaţie şi singurătate, sociologie şi emoţie. Eveniment în cadrul GayFest 2012, organizat de către asociaţia “Accept” în parteneriat cu asociaţia FRONT.


Invitaţi:

I. Prima zi (27 iunie 2012): Alice Calin, Alexandra Ana, Ovidiu Anemtoaicei

1. Alice Calin

Libertatea de a alege şi dreptul la fericire.

Dacă libertatea de a alege este un drept al tuturor însemnă că putem alege pe cine iubim iar orice intervenţie împotriva acestui drept este ilegitimă. Fiecare dintre noi are dreptul de a căuta fericirea. Care sunt limitele acestui drept?

Mulţi spun că expunerea publică a persoanelor LGBTQI sau căsătoriile între persoane de acelaşi sex le încalcă lor drepturile – cât de adevărat este aceasta? Cine şi cui încalcă, de fapt, drepturile?

Alice Calin este absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA). A absolvit facultatea în anul 2010, iar în prezent urmează cursurile Masteratului de Gen, Politici şi Minorităţi din cadrul SNSPA. A mai publicat studii şi eseuri cu privire la feminism şi libertarianism, online, pe blogul Centrului de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI).

2. Alexandra Ana

Dreptul la iubire

Dreptul la iubire şi demnitatea umană

Despre falsitatea universalismului drepturilor fundamentale ale omului care au rolul de a combate discriminarea şi de a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, şi care în fapt reproduc tocmai acel sistem ierarhic pe care încearcă să îl combată.

Falsele universalisme şi heteronormativitatea

Despre experienţele cotidiene pe care le trăiesc indivizii, şi modul în care acestea sunt normate, devenind naturalizate, fiind menţinute şi perpetuate prin instituţii şi practici.

Rolul mişcării feministe pentru mişcarea LGBTQI

Feminismul are în vedere eliberarea în mod real a tuturor femeilor faţă de opresiune sau tinde să perpetueze sistemul heteronormativ?

Există o mişcare feministă a lesbienelor în România? De ce sunt feministele lesbiene invizibile? Sunt acestea puse în situaţia de a alege între orientarea sexuală şi gen ca priorităţi spre reprezentarea intereselor?

Alexandra Ana este absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA). A absolvit facultatea în anul 2010, iar în prezent îşi finalizează studiile în cadrul Masteratului de Gen, Politici şi Minorităţi din cadrul SNSPA. Domenii de interes: teorie postcolonială, dezbateri între feminism şi multiculturalism, feminism rom.

3. Ovidiu Anemţoaicei

Despre dragoste ca etică!

Pornind de la problematica diferitelor forme de violenţă (de limbaj, psihologică, fizică, sexuală, economică, etc.) în cadrul relaţiilor între femei şi femei, femei şi bărbaţi, şi bărbaţi şi bărbaţi, propun o discuţie pe tema „dragostei”, fără a porni de la o definiţie prestabilită a acesteia, prin care să interogăm logica din spatele acestor forme de violenţă, pe de o parte, cât şi condiţiile care ar face posibilă o gândire şi o trăire alternativă a relaţiilor de „dragoste”.

În acest sens, voi propune spre dezbatere o înţelegere a „dragostei”, nu ca sentiment individual către un „altul” sau o „alta”, dominat de o logică patriarhală heteronormativă de tip subiect-obiect, ci ca o relaţie generativă între doi subiecţi (indiferent de sex şi sexualitate) în cadrul căreia întoarcerea către sine (auto-afecţiunea), recunoaşterea şi respectarea diferenţelor din şi dintre “noi”, ca diferenţe în sine, sunt elemente esenţiale prin care „dorinţa” pentru celălalt/cealaltă poate fi cultivată în forme etice.

Ovidiu Anemţoaicei este consultant în domeniul egalităţii de şanse, de gen şi nediscriminare şi finalizează un doctorat în studiile de gen la Central European University (CEU), Budapesta, Ungaria, cu o teză în filosofie feministă şi masculinităţi. După ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice de la S.N.S.P.A. şi masterul în studiile de gen la CEU, a fost inspector/consilier (2005/2006) şi consilier personal (2009-2010) în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între femei şi bărbaţi (ANES, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale). A publicat articole în Sfera Politicii (2009), Introducere în Sociologia Corpului (coord. Laura Grünberg, ed. Polirom, 2010), CriticAtac (2011), şi a contribuit în calitate de cercetător naţional la elaborarea de diverse ghiduri, manuale şi rapoarte internaţionale şi la nivelul Uniunii Europene în domeniul politicilor de gen.

II. A doua zi (28 iunie 2012): Irina Dimitriade, Tamara Zlobina

1. Irina Dimitriade

Voi vorbi despre femei care trăiesc bisexualitatea, cum o acceptă, definesc, resping sau negociază în viaţa de zi cu zi. Voi prezenta poveştile de viaţă (life-stories) a 7 femei tinere (cu vârste cuprinse între 21 şi 28 ani) care locuiesc în Amsterdam. Voi vorbi despre cum face parte bisexualitatea din traierctoria lor sexuală şi emoţională, dacă şi cum îşi asumă sau negociază o identitate bisexuală, ce dorinţe sexuale au şi cum le negociază şi/sau pun în practică în viaţa de zi cu zi şi, nu în ultimul rând, cum îşi trăiesc relaţiile romantice şi cum îşi negociază bisexualitatea în cadrul lor.

Irina Dimitriade este absolventă a unui Master of Science în Sociologie, cu specializare în Gender and Sexuality în cadrul Universităţii din Amsterdam. Momentan locuieşte în Amsterdam, este vice-preşedintă ANSO (Association of Nordic and Pol-Balt LGBTQ Student Organizations) şi este producătoarea radio podcast show-ului Girls Talk despre sexualitatea feminină.

2. Tamara Zlobina

Tamara Zlobina se întoarce cu un discurs despre poliamorie şi împotriva logicii capitaliste, în care explorează principiile de bază ale poliamoriei—noua filosofie şi practică a dragostei în societăţile capitaliste târzii. Discursul despre poliamorie va fi analizat din punctul de vedere al stângii radicale. Pentru a face aceasta, Tamara va discuta scrierile Alexandrei Kollontai, om politic şi scriitoare feministă bolşevică din Uniunea Sovietică, de la începutul secolului XX.

Tamara Zlobina şi-a primit doctoratul de la Institutul Naţional de Studii Strategice din Kiev, Ucraina în 2008, cu o teză care studiază interconexiunile între producţiile spaţiale şi ideologice în Republica Sovietică Ucraina şi statul ucrainean contemporan.

Cercetătoare independentă a feminismului queer socialist, critic de artă şi curator de muzeu, ea se specializează în arta contemporană în Ucraina şi Europa de est şi în analiza feministă a vieţii reproductive, muncii şi dragostei.

Tamara Zlobina colaboreaza cu publicaţii precum Krytyka (Kiev, Ucraina), Krytyka Polityczna (ediţia ucraineană), Gendernye Issledovaniya (Kharkiv, Ucraina), Perekrestki (Vilnius, Lituania), Public Preparation (Estonia), Vector (România), Hudozhestvennyi zhurnal (Rusia), Obrazotvorche mystectvo, Korydor, Art-Ukraine (Kiev) şi altele.

Tamara a primit o bursă Black Sea Link de la Colegiul Noua Europa (Bucureşti) pentru perioada 2011 – 2012, pentru o lucrare pe tema „Politica vieţii de zi cu zi. Arta critică în Ucraina, Belarus şi Moldova”. Ea a participat la Seminarul Regional pentru Excelenţă în Educaţie cu tema „Gen, Sexualitate şi Putere” organizat de Centrul de Cercetare pentru Studii Vizuale al Universităţii Naţionale „Academia Kiev-Mohyla” din Ucraina, cu lucrarea „Monogamie obligatorie versus poliamorie”.

Tamara colaborează şi cu grupul feminist ofenzyva din Kiev, la Platforma Experţilor pe Probleme de Gen, la Centrul Informaţional-analitic de Gen „Krona” din Kharki şi la Centrul de Cercetare din Lvov „Femeia şi Societatea”. Este co-editor al revistei de critică socială Commons (http://commons.com.ua/) din Kiev, unde este responsabilă pentru departamentele de feminism şi artă contemporană, ca şi redactor al revistei de critică de artă ArtAktivist din Minsk, Belarus în 2011-2012, responsabilă pe tema arta feminstă (http://artaktivist.org/redactors/tamara-zlobina/).

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508