spot_img

“Clarisse” de Frédéric Vitoux

La Editura Spandugino, în colecţia “Cărţi din buzunarul din inimă”, a apărut volumul “Clarisse” de Frédéric Vitoux, în traducerea Cristinei Balmuş. “Clarisse” evocă o femeie ieşită din comun, un personaj romanesc, parte din familia lui Vitoux.  În cei 95 de ani de viață, Clarisse traversează trei generații din familia Vitoux. Romanul este impregnat de portretul acestei femei devotate.

Cunoscutul autor francez, membru al Academiei Franceze, critic literar la Nouvel Observateur (Noul Observator), romancier şi scenarist, Frédéric Vitoux a spus: „Mi-au trebuit 20 de ani ca să scriu acest roman.” Clarisse Doysié este o persoană care a existat cu adevărat și care a frecventat familia autorului. Era profesoară de engleză la colegiul Sophie-Germain de pe strada Jouy din cartierul Le Marais. În cei 95 de ani de viață, “Clarisse” traversează trei generații din familia Vitoux, a bunicilor dinainte de Primul Război Mondial și până spre anii 1933, a părinților în timpul celui de-al doilea Război și până la maturitatea lui Frédéric, devenit tânăr doctorand la Sorbona. Admiratoare până la adorație a Henriettei Vitoux, Clarisse va deveni ca o umbră, o omniprezență ce pare să nu incomodeze în mod special cuplul doctorului Georges Vitoux și al Henriettei, profesoară de engleză ca și Clarisse. Doctorul Georges Vitoux este pasionat de științele oculte, frecventează oameni bizari ce trec, în opinia lui, drept adevărați savanți. Împreună cu Henriette și cu fiul lor, Pierre, vor petrece câteva zile în insulele Boromee, unde Georges participă la un congres unde va susține o conferință despre hipnoză. Zilele calme ale acestei șederi vor fi tulburate de sosirea Clarissei, chemată prin telegramă de însăși Henriette. Cu timpul, mai ales după moartea Henriettei în 1933, Clarisse va deveni din ce în ce mai discretă, fără să înceteze însă să frecventeze familia Vitoux. Așa se face că, până la sfârșitul vieții, ea va căpăta din ce în ce mai mult dacă nu trăsăturile unei bunici, a unei mătuși, cel puțin a unei prezențe familiare, blânde, protectoare. Trebuie reținut portretul remarcabil al acestei ființe dragi de care este impregnat întregul roman: „Ce rost mai au, încă o dată, martorii, precizia reconstituirii, imparţialitatea judecăţii! Nu mai cred în niciuna din toate acestea. Aici nu e vorba de crime, greşeli sau responsabilităţi. Nici de justiţie, verdict sau imparţialitate. Dimpotrivă. Vreau să fiu părtinitor. Vreau să o iau pe Clarisse drept martoră, ca martoră a mea – acea Clarisse pe care o văd, pe care o reinventez, ale cărei imagini şi prezenţe le suprapun, acea Clarisse căreia îi aduc un omagiu prin intermediul acestor rânduri şi care, la ani de zile de la moartea ei, îmi provoacă şi acum un sentiment de fericire – o bucurie obţinută cu greu, poate, şi care trebuie meritată, dar există oare bucurii pe care să le obţii uşor?” Spre sfârșitul vieții, imaginea Clarissei va deveni ca o adevărată icoană, întocmai ca a unei sfinte reflectând toate virtuțile care împodobesc o ființă devotată și coborându-se pe sine pentru a scoate la lumină frumusețea de suflet a celor din jur, exprimată într-o frază de o mare simplitate și frumusețe: „Eu nu ştiu să iubesc, ştiu să ador”.

„Romanul mânuieşte cu graţie arta portretului, a evocării într-un stil epurat a chipului discret, misterios al acestei femei capabile de o iubire adevărată, infinită, pe care singură o defineşte: „Eu nu ştiu să iubesc, ştiu să ador”...Romanul Clarisse propune înainte de toate cititorilor un voiaj în lumea purităţii, a copilăriei, a prieteniei dezinteresate, a frumuseţii omului, a capacităţii lui de a se dărui celorlalţi.” (Dan Burcea)

„În Clarisse, Frédéric Vitoux redă viaţă unei figuri necunoscute, Clarisse Doysié, o femeie intim legată de familia autorului. Un omagiu la timpul trecut şi o lecţie de viaţă pentru prezent.” (Le Magazine littéraire)

Frédéric Vitoux (n.19 august 1944) este scriitor, jurnalist, cunoscut pentru romanele sale dar și pentru studiul esențial despre viața și opera lui Louis Ferdinand Céline: Louis-Ferdinand Céline, misère et parole (Gallimard). Începând cu anul 1973, a publicat cu regularitate romane, printre care, Sérénissime (Serenissimul) (1990), premiul Valéry-Larbaud, Charles et Camille (Charles şi Camilla) (1992), Marele premiu al romanului al municipiului Paris, sau La Comédie de Terracina (Comedia de la Terracina) (1994), Marele premiu al Academiei Franceze.

A publicat, de asemenea, şi eseuri: un studiu biografic asupra lui Rossini, o lucrare despre Veneţia şi mai multe cărţi dedicate lui Céline, în special Bébert le Chat de Louis Ferdinand Céline (Bebert Pisica lui Ferdinand Céline) (1976) şi La Vie de Céline (Viaţa lui Céline) (1988), care a primit bursa Goncourt pentru biografie, premiul Femina-Vacaresco şi premiul pentru critică al Academiei Franceze. În 2001, a fost ales membru al Academiei Franceze.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508