spot_img

Viorica Flintașu, una dintre cele mai iubite interprete de muzică populară, invitată la Round Table București

Marți, 6 octombrie 2015, de la ora 19:00, în Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică (Str. Știrbei Vodă nr. 33) va continua seria spectacolelor – conferință moderate de Valentina Sandu – Dediu. Viorica Flintașu va fi invitata ediției de marți la Round Table București – una dintre cele mai iubite interprete de muzică populară, cu o activitate concertistică de peste 40 de ani în slujba conservării și promovării patrimoniului tradițional românesc cu specific bihorean. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Programul lunii octombrie pregătește publicului bucureștean și din mediul online încă trei astfel de evenimente avându-i în prim plan pe Marin Cazacu (13 octombrie 2015), Răzvan Suma (20 octombrie 2015) și Ioana Pârvulescu (27 octombrie 2015), spectacole ce vor fi transmise în direct prin live streaming.

A pornit de la slujba de bibliotecar și a cucerit Europa prin muzica populară

Viorica Flintașu și-a dedicat întreaga carieră melosului popular specific satului natal, Săliște de Beiuș, din Bihor, dar și muzicii populare românești specifice altor regiuni, începând cu vârsta de 16 ani când a cântat pentru prima dată în fața unui public. După terminarea școlii, Viorica Flintașu a fost bibliotecar și în paralel a susținut numeroase concerte alături de formații artistice de amatori.

Din 1964 se stabilește în București unde, doi ani mai târziu, realizează primele înregistrări în studiourile Radiodifuziunii Române sub bagheta dirijorală a maestrului George Vancu. Între anii 1967 – 1970 a fost solistă de muzică populară a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii „George Enescu”, orchestră desființată în 1970, iar apoi, între 1970 – 1975, la Ansamblul artistic „Doina” al Armatei București.

Apreciată pentru originalitatea și valoarea repertoriului său de peste 200 de cântece, Viorica Flintașu a primit numeroase premii și a concertat, de-a lungul timpului, alături de mari ansambluri folclorice în turnee naționale și internaționale, în țări precum Danemarca, Norvegia, Suedia, Germania,  Austria, Belgia,  Italia, Franța, Bulgaria, Rusia, Ungaria, Olanda, Israel.

Prin activitatea sa, Viorica Flintașu a revalorificat „zestrea de cântec a Bihorului aducând în atenția publicului melodii specifice, de la colindat la trăgănat, cântece de jale, cântece ceremoniale, de nuntă, șezătoare, de dragoste și joc, pe care le-a înveșmântat cu glasul său puternic și strălucitor, cu armonice care-i conferă un stil personal.” (Polina Gheorghe, Antena Satelor)

Viorica Flintașu: „Mi-am făcut din cântec o profesie, slujind-ul cu dăruire din 1966, cu responsabilitate, cu dragoste și nu slujindu-mă de cântec. De fel, sunt din satul Săliște de Beiuș, unde cântecul își păstrează originalitatea și întreaga lui încărcătură emoțională, așa cum a rămas de veacuri datina în satul de pe valea Crișului Negru. Cântecul bihorean are o anumită vigoare a glasului, o anume sănătate a acestuia și o forță de expresie artistică pe care puțini se încumetă să o încerce astăzi.

Cântecele de aici își păstrează datele stilistice, melodice, ritmice, într-o mare diversitate, dar la loc de cinste se află cântecul trăgănat, cel doinit, ale cărui origini sunt, de altfel, foarte vechi. Jocurile bihorene sunt într-o formulă de acompaniamet specifică acestei zone din care nu lipsesc vioara cu goarnă și doba (toba). Totodată, nu este un cântec pe care să-l poti «fabrica» într-un laborator propriu, ci trebuie să păstrezi acele date ale zonei, atât prin linia melodică, dar și prin versurile ce însoțesc aceste cântece, pentru că numai așa poate exista un mariaj perfect între melodie și cântec.”

Seara de marți se va încheia cu o sesiune de autografe prin prezentarea volumului proaspăt ieșit de sub tipar, Iubire pentru cântec. Volumul cuprinde o serie de portrete ale interpreților generației sale dar și ale înaintașilor săi, precum și ale interpreților cei mai tineri care au debutat recent la diferite festialuri folclorice.

Round Table București este un proiect al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, proiect cultural finanțat în cadrul programului cultural „EȘTI BUCUREȘTI”  oferit de ArCuB.

La eveniment intrarea va fi liberă, în baza invitației ce poate fi solicitată la adresa round.table.bucuresti@gmail.com, în limita locurilor disponibile.

Fiecare spectacol – conferință va dura 90 de minute și va fi transmis în direct pe www.EnjoyTv.ro

Despre Round Table București

Parcursul profesional dar şi personal al oricărui om de cultură este inevitabil influenţat de mediul în care a ales să creeze. Prin proiectul Round Table București, organizatorii își propun să descopere în ce măsură efervescentul spaţiu cultural al capitalei a influenţat drumul unor personalităţi care şi-au ales Bucureștiul ca decor al activității lor artistice.

În fiecare marți seară, pe durata a 90 de minute, moderatorul își va provoca invitații la o discuție deschisă, relaxată, despre amprenta pe care orașul și-a pus-o asupra lor ca artiști, ca oameni, despre cum vedeau capitala atunci când erau la început de drum și cum o percep acum, când drumurile lor străbat capitale din întreaga lume, ori despre șansele sau deziluziile pe care le-au trăit aici, de-a lungul timpului. Parcursul acestui itinerariu prin Bucureștiul personal al fiecărui artist invitat va fi presărat cu momente artistice de cea mai bună calitate – oferite de protagoniștii spectacolelor sau de către invitații acestora.

„Ne pregătim să vă întâmpinăm cu povești fascinante despre Bucureștiul artistic actual, săptămână de săptămână, imediat ce se va încheia Festivalul George Enescu. Promitem să prelungim bucuria muzicii și să păstrăm sărbătoarea acestor zile.” – Valentina Sandu – Dediu

De ce Round Table București? Pentru că mediul de întâlnire al acestor evenimente își propune să fie unul prietenos, plăcut, fără colțuri și fără ascunzișuri, unde nimeni nu stă în capul mesei. Invitații și publicul, deopotrivă, vor împărți același spațiu: Bucureștiul. Coordonate: Sala de Operă și Multimedia a Universității Naționale de Muzică.

Despre Valentina Sandu – Dediu

Valentina Sandu-Dediu a absolvit în 1990 muzicologia la actuala Universitate Națională de Muzică din București, unde a rămas din 1993 să predea istoria muzicii, muzicologie și stilistică. Este autoarea a peste 30 de studii și 300 de articole, a câtorva serii de emisiuni radiofonice, a semnat zece volume publicate în România și Germania (vezi Rumänische Musik nach 1944, Pfau Verlag, Saarbrücken, 2006; Alegeri, atitudini, afecte. Despre stil și retorică în muzică, București, Ed. Didactică și Pedagogică, 2010; Octave paralele, București, Humanitas, 2014).

O altă latură a activității sale se concentrează pe apariții concertistice și înregistrări, în calitate de pianistă în ansambluri camerale (CD-uri editate în România cu Aurelian Octav Popa, in Germania / Neos cu Dan Dediu, și în Boston / Albany cu Ray Jackendoff). Valentina Sandu-Dediu a fost bursier al Wissenschaftskolleg zu Berlin, actualmente ocupă poziția de profesor la Universitatea de Muzică și pe cea de rector la New Europe College, București. În 2008 a primit Premiul acordat de Peregrinus-Stiftung, Academia de Științe Berlin-Brandenburg.

Despre Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România – UCIMR

Orice muzician care aderă la UCIMR și întrunește condițiile necesare poate deveni membru al organizației noastre. Prin activitatea noastră, oferim membrilor UCIMR burse în vederea participării la seminarii și cursuri de specialitate  organizate  de  asociatia care se remarcă printr-un palmares de excepție. Suntem implicați totodată și în sprijinirea artiștilor pensionari, precum și în susținerea materială a unor reviste de specialitate. De asemenea concepem proiecte culturale de interes național și internațional, având o structură egal răspândită pe întreg teritoriul României.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508