spot_img

Trei noi apariţii în „Biblioteca Polirom”

De curând, la Editura Polirom au apărut trei noi titluri în colecţia „Biblioteca Polirom”. Este vorba despre „Colosul din Maroussi”, al zecelea volum din seria pe care Editura Polirom o dedică lui Henry Miller, „un scriitor de neegalat” (Norman Mailer);  „Mândra fecioară”,  o traducere inedită din opera lui Joyce Carol Oates, una dintre cele mai aclamate şi traduse scriitoare americane ale momentului şi „ Masa pisicii”, o nouă traducere din opera lui Michael Ondaatje, scriitorul cunoscut pretutindeni în lume datorită bestsellerului „Pacientul englez”.

Henry Miller, „Colosul din Maroussi”. Traducere din limba engleză şi note de Cristina Felea.

„Ce poate fi mai bine-venit decât o carte de călătorii atât de prietenoasă despre Grecia, scrisă de autorul „Tropicelor”?” (The New Republic)
”Colosul din Maroussi” este un gen aparte de jurnal de călătorie, scris în maniera foarte intensă, subiectivă şi candidă a lui Henry Miller. În 1939, resimţind ameninţarea războiului şi a retardului artistic, Miller pleacă în Grecia, la invitaţia prietenului său, scriitorul Lawrence Durrell şi, impresionat de peisajele şi de oamenii pe care îi întâlneşte pe parcursul călătoriei sale – în special de scriitorul grec George Katsimbalis, căruia i-a dedicat cartea sa –, începe să-şi aştearnă pe hârtie opiniile radicale despre război, impresiile şi transformările spirituale prin care trece zi de zi, în contact cu locuri şi oameni care îl fascinează profund. Ca orice călătorie spirituală, şi aceasta stă sub semnul epifaniei, al experienţei liminale şi al renaşterii, în care omul se regăseşte „gol ca un sălbatic”, eliberat de orice noţiuni idealiste despre Dumnezeu, credinţă şi morală.

„Colosul din Maroussi este o carte deosebită de tot ce s-a scris până acum despre Grecia. Un teritoriu iubit şi urât în acelaşi timp, cu o istorie atât de bogată, ea are privilegiul de a fi bătută cu pasul şi apoi descrisă de un scriitor înnăscut, cu o perspectivă istorică şi literară inedită.” (The New York Sun)

„Colosul din Maroussi îşi trage energia dintr-o călătorie elenă de nouă luni. În această perioadă, Miller a pregătit terenul pentru un adevărat imn adus unei culturi din care lumea încă se hrăneşte.” (The New York Times)

Joyce Carol Oates, „Mândra fecioară”. Traducere din limba engleză de Daniela Rogobete.

„O realizare extraordinară, în maniera romanelor gotice sau thriller… Tensiunea narativă ajunge să fie aproape insuportabilă.” (The Times Literary Supplement)
”Mândra fecioară” schiţează o relaţie amoroasă cu totul bizara, între Katia Spivak, o adolescentă de şaisprezece ani, şi Marcus Kidder, un bărbat ajuns la vârsta bătrâneţii. Katia îşi petrece vacanţa de vară lucrând ca bonă în casa unor bogătaşi, când îl întâlneşte pe Marcus, prolific autor de cărţi pentru copii şi pictor amator; acesta începe să-i facă o curte din ce în ce mai asiduă şi mai insinuantă, oferindu-i bani şi articole de lenjerie. Katia îl refuză la început, dar ajunge să îi pozeze pentru tablouri, unele dintre ele nuduri; se simte folosită, dar flatată de atenţia lui şi fascinată de luxul sofisticat în care trăiete artistul. Kidder insistă că are o anume misiune pentru Katia, pe care i-o va dezvălui la timpul potrivit, o misiune întunecată, de viaţă şi moarte. Însă microromanul nu expune o simplă istorie despre seducţia unei fete neştiutoare; el devine un tulburător tratat pe tema aspiraţiilor feminine şi a incapacităţii de a ne accepta propria ignoranţă.

„Ceea ce ne face să ne întoarcem pe tărâmul lui Oates este incredibilul ei talent de a transforma pagina de carte într-o fereastră ce lasă să se întrevadă ceva ce am jura că e viaţă autentică.” (The New York Times Book Review)

„Lumea lui Oates e lumea noastră: în cel mai bun caz, grosolană, în cel mai rău, ticaloasă şi… americană până în străfunduri. Dar ne întoarcem mereu la ea şi o facem din acelaşi motiv ce ne împinge să citim „Mândra fecioară” – nu fiindcă Marcus i Katya înving sau cel puţin au o revelaţie, ci fiindcă abilitatea cu care Oates îşi construieşte povestea nu se compară cu a nici unui alt scriitor. E ca şi cum ea ar avea contact direct cu mintea cititorului.” (The Washington Post)

Michael Ondaatje, „Masa pisicii”. Traducere din limba engleză de Radu Pavel Gheo.

„Masa pisicii merită toate laudele pentru frumuseţea şi poezia limbajului său. În pagini cu un ritm netulburat, atent construite, romanul îşi poartă grijuliu cititorul de la un capitol la altul; la sfârşit ai impresia că ai pierdut ceva nedefinit, că ai fi vrut ca aventura să continue.” (Sunday Telegraph)

Masa pisicii” (2011) e povestea călătoriei a trei băieţi cu un pachebot, din Sri Lanka până în Anglia, prin Marea Indiei, Canalul Suez şi Marea Mediterană. Cei trei băieţi, Michael (povestitorul), Cassius şi Ramadhin, călătoresc fără părinţi şi sunt lăsaţi fiecare în grija unor rude sau cunoscuţi; aşa ajung să se lase pradă imaginaţiei şi să se ţină de tot felul de năzbâtii, unele cu sfârşit dramatic. Povestea lumii plutitoare ce populează pachebotul Oronsay şi a celor trei băieţi este un triumf al fanteziei, al lumii ce se poate naşte în golul dintre realitate şi ficţiune.

„Romanul lui Ondaatje ne dezvăluie în acelaşi timp povestea unei aventuri şi o meditaţie asupra puterii, a memoriei, a artei, a copilăriei şi a dragostei. Scriitura sa este atât de bine alcătuită, încât lectura lasă impresia unui joc în care, ori de câte ori ai intra, vei găsi de fiecare dată ceva nou.” (The Evening Standard)
„Un roman cum nu se poate mai echilibrat, care pendulează graţios între lumea magică a inocenţei şi melancolia experienţei.” (The Economist)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508