spot_img

Sorin Ilieşiu a făcut o sesizare penală Procurorului General al Republicii Franceze pentru fraudarea colecţiei Cioran

Sorin Ilieşiu – coautor – împreună cu Gabriel Liiceanu – al filmului documentar de lung-metraj “Apocalipsa după Cioran” a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro o scrisoare adresată domnului Henri Paul, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii franceze în Romania şi, totodată, o sesizare penală adresată Ministerului Public/ Parchetului General din Franţa, în atenţia procurorului general al Republicii franceze. Sorin Ilieşiu atrage încă o dată atenţia asupra fraudei aduse Patrimoniului Naţional românesc, prin licitaţia arhivei filosofului român din data de 7 aprilie 2011, prin Casa Binoche şi Giquello, la hotelul Drouot Richelieu din Paris. Redăm, integral, aceste scrisori:

Excelenţei sale, domnului Henri Paul,

Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii franceze în Romania

Excelenţă,

Centenarul naşterii românului Emil Cioran – unul dintre cei mai mari scriitori francezi, care a trăit în Franţa între 1937-1995 – este în continuare sub semnul unei incredibile fraude juridice şi morale.

În preziua centenarului, în 7 aprilie a.c., arhiva personală Emil Cioran din perioada română a vieţii şi a operei acestuia a fost licitată ilegal (contra sumei de 406.000 euro, fără taxe) în dauna patrimoniului naţional al României, de cetăţeana franceză Laurence Tacou prin Casa Binoche şi Giquello, la hotelul Drouot Richelieu din Paris.

D-na Laurence Tacou, conform propriei declaraţii publice dată în 13 aprilie a.c., a cumpărat în România, în anul 2010, cu 36.000 euro, această arhivă de la cetăţeana română Eleonora Cioran care a vândut-o fără să fie proprietara ei întrucât această arhivă a fost donată aşa cum a dorit Emil Cioran, în patrimoniul cultural al României, respectiv Bibliotecii judeţene „Astra“ din Sibiu, de fratele lui, Aurel Cioran, conform testamentului acestuia din 8 iulie 1997, scris cu patru luni înainte de a muri (27 noiembrie 1997), testament evocat în recentul interviu acordat de dl Gabriel Liiceanu Revistei 22 a GDS.

Cu toate că înainte de licitaţie am solicitat ministrului de externe al României să facă demersurile legale – direct sau prin intermediul ambasadorului României în Franţa, dl Bogdan Mazuru – pentru a opri vânzarea ilegală a respectivelor obiecte care aparţin patrimoniului cultural al României, acest lucru nu s-a întâmplat întrucât conducerea Casei Binoche şi Giquello l-a asigurat pe ambasadorul României că licitaţia ar fi legală.

Ataşez imagini realizate de mine în 1993 cu câteva dintre componentele arhivei înstrăinate ilegal de patrimoniul naţional al României, care atunci mi-au fost încredinţate de Aurel Cioran pentru a le filma şi a le include în filmul documentar de lung-metraj “Apocalipsa după Cioran” realizat de mine şi de dl Gabriel Liiceanu, film prezentat recent de Insitutul Cultural Român (ICR) din Paris, ICR-Madrid, ICR-Stockholm, ICR-Budapesta, ICR-Berlin, ICR-Viena, ICR-New-York, cu ocazia centenarului Cioran.

Vă rog să-i solicitaţi procurorului general al Republicii franceze să facă demersurile legale pentru ca licitarea arhivei Cioran în 7 aprilie 2011 prin Casa Binoche şi Giquello la hotelul Drouot Richelieu din Paris să fie declarată ilegală astfel încât aceasta să fie redată gratuit patrimoniului naţional al României, respectiv Bibliotecii „Astra“ din Sibiu, aşa cum a dorit Emil Cioran şi conform donaţiei făcute de fratele acestuia, Aurel Cioran, în timpul vieţii lui.

Vă rog de asemenea să-i comunicaţi oficial procurorului general al Republicii franceze sesizarea penală de mai jos.

Vă mulţumesc.

Bucureşti, 4 Mai 2011

Cu deosebită consideraţie,

Sorin Ilieşiu

SESIZARE PENALĂ
către Ministerul Public / Parchetul general din Franţa

Excelenţei sale,

procurorului general al Republicii franceze

Excelenţă,

Centenarul naşterii românului Emil Cioran – unul dintre cei mai mari scriitori francezi, care a trăit în Franţa între 1937-1995 – este în continuare sub semnul unei incredibile fraude juridice şi morale.

În preziua centenarului, în 7 aprilie a.c., arhiva personală Emil Cioran din perioada română a vieţii şi a operei acestuia a fost licitată ilegal (contra sumei de 406.000 euro, fără taxe) în dauna patrimoniului naţional al României, de cetăţeana franceză Laurence Tacou prin Casa Binoche şi Giquello, la hotelul Drouot Richelieu din Paris.

D-na Laurence Tacou, conform propriei declaraţii publice dată în 13 aprilie a.c., a cumpărat în România, în anul 2010, cu 36.000 euro, această arhivă de la cetăţeana română Eleonora Cioran care a vândut-o fără să fie proprietara ei întrucât această arhivă a fost donată aşa cum a dorit Emil Cioran, în patrimoniul cultural al României, respectiv Bibliotecii judeţene „Astra“ din Sibiu, de fratele lui, Aurel Cioran, conform testamentului acestuia din 8 iulie 1997, scris cu patru luni înainte de a muri (27 noiembrie 1997).

În respectivul testament (evocat în recentul interviu acordat de dl Gabriel Liiceanu Revistei 22 a GDS) scrie extrem de clar: „Întreaga mea avere mobilă şi imobilă ce voi avea la decesul meu, o testez soţiei mele Cioran Eleonora Emilia, născută Popescu, cu acelaşi domiciliu ca al meu şi pe care o institui astfel ca legatara mea universală. Precizez însă că face excepţie de la această dispoziţie testamentară donaţia făcută de mine Bibliotecii „Astra“ Sibiu, constând din volume de cărţi, manuscrise şi alte înscrisuri, care în prezent se găsesc în custodia mea, la domiciliul meu arătat mai sus şi care sunt deja proprietatea bibliotecii, urmând a fi preluate de aceasta şi în folosinţă, după decesul meu.

Cu toate că înainte de licitaţie am solicitat ministrului de externe al României să facă demersurile legale – direct sau prin intermediul ambasadorului României în Franţa, dl Bogdan Mazuru – pentru a opri vânzarea ilegală a respectivelor obiecte care aparţin patrimoniului cultural al României, acest lucru nu s-a întâmplat întrucât conducerea Casei Binoche şi Giquello l-a asigurat pe ambasadorul României că licitaţia ar fi legală.

Ataşez imagini realizate de mine în 1993 cu câteva dintre componentele arhivei înstrăinate ilegal de patrimoniul naţional al României, care atunci mi-au fost încredinţate de Aurel Cioran pentru a le filma şi a le include în filmul documentar de lung-metraj “Apocalipsa după Cioran” realizat de mine şi de dl Gabriel Liiceanu, film prezentat recent de Insitutul Cultural Român (ICR) din Paris, ICR-Madrid, ICR-Stockholm, ICR-Budapesta, ICR-Berlin, ICR-Viena, ICR-New-York, cu ocazia centenarului Cioran.

Vă rog să faceţi demersurile legale pentru ca licitarea arhivei Cioran în 7 aprilie 2011 prin Casa Binoche şi Giquello la hotelul Drouot Richelieu din Paris să fie declarată ilegală astfel încât aceasta să fie redată gratuit patrimoniului naţional al României, respectivBibliotecii „Astra“ din Sibiu, aşa cum a dorit Emil Cioran şi conform donaţiei făcute de fratele acestuia, Aurel Cioran, în timpul vieţii lui.

Menţionez că am făcut către Ministerul Public / Parchetul general din România o solicitare în 12 martie 2011 (înregistrată oficial la cabinetul procurorului general al României cu nr.592/2011.04.14) de a dispune declanşarea unei anchete penale de către Parchetul General din România în parteneriat cu Parchetul General din Franţa, pentru aflarea prin justiţie a adevărului privind înstrăinarea de patrimoniul naţional al României a arhivei Emil Cioran din perioada română a vieţii şi a operei acestuia.

Vă mulţumesc.

România, Bucureşti, 4 Mai 2011

Cu deosebită consideraţie,

Sorin Ilieşiu

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. cererea este tardiva

    mi se pare ciudat că un om de valoarea domnului gabriel liiceanu – din a cărei operă m-am delectat înainte de 1989 şi pe care o apreciez şi după 1989 – se angrenează într-o chestiune care ar fi de domeniul legal.

    această proces ar fi fost nevoie să înceapă în 2010, atunci când doamna cioran a vândut colecţia, nu acum, după ce a fost achiziţionată de un alt român – după cât se pare de 10 ori mai scump dacât la vânzarea de mai an – şi cedată „Academiei Române”, într-un gest nobil, care a luat pe toată lumea prin surprindere, o plăcută surprindere. Un om de afaceri care sacrifică din profitul firmei ca să aducă în ţâră valoroase documente privind filosoful-esist cel ma de valoare dat de cultura română şi, ulterior, de influenţele parisului.

    aici se pune întrebarea dacă domul gabriel liiceanu nu a dorit ca editura humanitas să intre în posesia acestor documente de mare interes şi s-a supărat, chiar s-a revoltat, chiar este pe cale să deschidă un proces în acest litigiu de ordin, cât se pare, atât moral, cât şi legal. este oare domnul liiceanu în stare să piardă cu elegnaţă sau vrea să încerce să câştige printr-un scandal internaţional aceste documente? sau o face de dragul dreptăţii şi a „muzeului astra”? asta rămâne de văzut. cum îl văd eu pe dl. liiceanu, domnia-sa nu ştie să piardă.

    domnia-sa nici nu şi-a pus problema dacă acest litigiu nu va umbri toată această acţiune de re-aducere în ţară a documentelor sus-menţionate. dacă nu se va aşterne întunericul asupra documentelor lui emil cioran.

    şi cu această ocazie îmi aduc aminte cu câtă repeziciune a aruncat pe piaţă „editura humanitas”, la începutul anilor nouăzeci ai secolului trecut ediţii din operele cioran pe o hârtie jenant de proastă, gri-închis, fără nici un fel de aparat critic, mai ales pentru generaţi care nici n-a auzit de el, sau pentru cea care l-a şi citit, dar nu avea datele necesare pentru o receptare aplicată a lui. ca şi alte opere filosofice, care au apărut în acei primi ani – repede să fii primul!, ăsta era dictonul editurii cu filosof la conducere -, dar fără nici un fel de prezări, note, etc. şi în acelaşi timp, la o editură de stat care o fi fost mai comunistă ea, dar scotea ediţii „platon” la care era un grup de specialişti, cu note, interpretări, etc., care făcea o adevărată muncă ştiinţifică; la un volum se lucra şi doi ani de zile. asta da, ediţie de păstrat în bibliotecă. dacă aş relua cioranul publicat la debutul anilor nouăzeci în proaspăta editură particulară „humanitas” nu cred că aş mai putea urmări textul. hârtia este boţită şi aproape neagră. poate are ceva din pesimismul lui emil cioran. da, cred că la asta s-a gândit domnul liiceanu, ca hârtia de proastă calitate, rugoasă, să fie pe măsura sentimentului shopenhauerian al lui cioran. bună idee, chiar artistică.

    revenind la procesul pe cale de a fi intentat. îi doresc succes domnului liiceanu. sper să aibă forţa morală şi financiară să-l ducă la bun sfârşit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508