spot_img

Sorin Antohi, la Întâlnirile SpectActor

Duminică, 30 octombrie 2016, de la ora 11.00, la sala „Ion D Sîrbu” a TNC, invitatul Teatrului Naţional Craiova, în cadrul „Întâlnirilor SpectActor” din luna octombrie, este Sorin Antohi- istoric al ideilor, eseist, traducător. Acesta va susține conferința „Teoria României. O istorie critică a ideii de specific național”. Moderator, scriitorul Nicolae Coande.

Biletele pentru accesul la conferință sunt puse în vânzare la agenția teatrului.

Autorul:

În Schimbarea la față a României (1936), Cioran scria: “Dacă nu vom avea atîta tărie și atît orgoliu pentru a ne reface din sîmbure existența, în zadar mai facem teoria României.” Din păcate, majoritatea proiectelor noastre luminoase au eșuat, au întîrziat, au durat puțin, au lăsat slabe urme în istorie și în memorie. Din fericire, au eșuat și proiectele noastre întunecate, delirante ori (sin)ucigașe. Am plătit scump pentru toate. Și am produs o vastă bibliotecă autoscopică națională, de la cronicari la bloggeri: metadiscursul, dublul fantasmatic al unei practici istorice carente ori absente. Ne-am dovedit mai buni la teorie decît la practică…

Această conferință propune o istorie critică a ideii de specific național – nucleul dur al “Teoriei României”.

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. A făcut studii de Engleză, Franceză (Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași) și Istorie (EHESS, Paris). A predat mai ales la University of Michigan, Ann Arbor; Universitatea din București; Central European University, Budapesta; stagii de cercetare la institute de studii avansate (Bielefeld, Stanford, Berlin, Essen, Viena) și în alte instituții academice. A coordonat proiecte și rețele de cercetare, colecții de carte (între altele, www.v-r.de/en/reflections_on_in_humanity/sd-257/3097); a fost în conducerea unor instituții, organisme profesionale (între altele, membru în Biroul Comitetului Internațional de Științe Istorice și secretar general al Comisiei Internaționale de Istoria și Teoria Istoriografiei), publicații, asociații, fundații; a (co)organizat conferințe, seminarii, școli de vară. A ținut conferințe și comunicări în peste treizeci de țări. A publicat cinci volume de autor (unul la Paris), șase de convorbiri (cu: Adrian Marin; Mihai Șora; Alexandru Zub; Moshe Idel; Virgil Nemoianu; Cioran și Luca Pițu), șapte coordonate (unele în colaborare), șase traduse din franceză și engleză (în colaborare cu Mona Antohi), precum și texte de mai mică întindere.

Volume:Utopica. Studii asupra imaginarului social (Bucureşti, Editura Științifică, 1991; ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Cluj, Idea, 2005); Civitas imaginalis. Istorie şi utopie în cultura română(Bucureşti, Editura Litera, 1994; ediţia a doua, Iaşi, Polirom, 1999),  Exerciţiul distanţei. Discursuri, societăţi, metode (Bucureşti, Nemira, 1997; ediţia a doua, 1998), Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le stigmate et l’utopie, trad. din rom. de Claude Karnoouh şi Mona Antohi (Paris-Montréal, L’Harmattan, 1999), Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public, Iaşi, Polirom, 2007. Volume în colaborareAl treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România, convorbiri cu Adrian Marino (Iaşi, Polirom, 2001); Mai există viitor? România la început de mileniu, convorbiri cu Mihai Şora (Iaşi, Polirom, 2001); Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie şi morală în România, convorbiri cu Alexandru Zub (Iaşi, Polirom, 2002); Ceea ce ne uneşte. Istorii, biografii, idei, convorbiri cu Moshe Idel (Iaşi, Polirom, 2006); România noastră. Conversaţii berlineze, convorbiri cu Virgil Nemoianu (Bucureşti, Editura Muzeului Național al Literaturii Române și Editura Cuvântul, 2009; ediţia a doua, revăzută, Iaşi, Institutul European, 2009); Le Néant roumain. Un entretien/Neantul românesc. O convorbire, cu Emil Cioran şi Luca Piţu (Iaşi, Polirom, 2009, eBook 2012); „Brazde peste haturi” Revisited. Pagini salvate dintr-un samizdat colectiv (Iași, Opera Magna, 2011). Cu Dan Petrescu, Luca Pițu, and George Pruteanu (Artelul textual). Volume coordonateDialog şi libertate. Eseuri în onoarea lui Mihai Şora, în colaborare cu Aurelian Crăiuţu, (Bucureşti, Nemira, 1997); Between Past and Future: The Revolutions of 1989 and Their Aftermath, în colaborare cu Vladimir Tismăneanu (Budapesta-New York, CEU Press, 2000, 2001; trad.rom. de Marilena Andrei, Elena Neculcea şi Livia Szász, De la utopie la istorie. Revoluţiile din 1989 şi urmările lor, Bucureşti, Curtea Veche, 2006); Religion, Fiction, and History. Essays in Memory of Ioan Petru Culianu, I-II (Bucureşti, Nemira, 2001); Ioan Petru Culianu. Omul şi opera (Iaşi, Polirom, 2002); Narratives Unbound. Historical Studies in Post-Communist Eastern Europe, în colaborare cu Balázs Trencsényi şi Péter Ápor (Budapesta-New York, CEU Press, 2007);Modernism şi antimodernism. Noi perspective interdisciplinare (Bucureşti, Editura Cuvântul și Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2008).

Ediţii îngrijite:
Ioan Petru Culianu, Jocurile minţii. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, ediţie îngrijită de Sorin Antohi şi Mona Antohi, prefaţă de Sorin Antohi (Iaşi, Polirom, 2002).

Traduceri (în colaborare cu Mona Antohi):

Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului. Zece lecţii (Bucureşti, Humanitas, 1992, 2013); Alain Besançon, Anatomia unui spectru. Economia politică a socialismului real (Bucureşti, 1992, revăzută, cu titlul Anatomia unei stafii. Falimentul unei utopii întrupate, Humanitas, 2014); Alain Besançon,Confuzia limbilor. Criza ideologică a Bisericii (Bucureşti, Humanitas, 1992); Katherine Verdery,Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu (Bucureşti, Humanias, 1994); Mihai Şora,Despre dialogul interior. Fragmente dintr-o antropologie metafizică (Bucureşti, Humanitas, 1995); Alain Besançon, Dilemele mîntuirii (Bucureşti, Humanitas, 2001).

Întâlnirile SpectActor au debutat în 2009, iar până în prezent au conferenţiat la Teatrul Național Craiova numeroase personalităţi din sfera culturală naţională: Ion Caramitru, Radu Beligan, Varujan Vosganian, Andrei Marga, Solomon Marcus, Răzvan Theodorescu, Matei Vișniec, Gabriela Adameșteanu, ASR Radu al României, Dan Grigore, Cristian Țopescu, George Banu, Eugen Negrici, Florin Zamfirescu, Adrian Cioroianu, Adrian Streinu Cercel, Jean Askenasy, Dan C. Mihăilescu, Cristian Bădiliță, Alexa Visarion, Dorel Vișan, Emil Constantinescu, Dumitru Radu Popescu, Laurențiu Damian, Lucian Boia, Nae Caranfil, Daniel Barbu, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, Sergiu Celac, Mădălin Voicu, Adrian Năstase, Stelian Tănase, Eugen Simion, Ioan Holender, Emil Hurezeanu, Nicolae Panea, Ioan Aurel Pop, Mircea Dumitru.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508