spot_img

SoNoRo Festival on Tour: concertul ”Rhapsodie Roumaine”, la Musikverein

Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, de la ora 20.00, în Gläserner Saal / Magna Auditorium din Musikverein Viena, Institutul Cultural Român de la Viena, Festivalul SoNoRo, Ansamblul Raro şi Aegeria Artists Management e.U organizează concertul ”Rhapsodie Roumaine, cu sprijinul Ambasadei României la Viena. Programul va fi susţinut de Răzvan Popovici (violă), Diana Ketler (pian), Gilles Apap (vioară), Boris Brotsyn (vioară) şi Bernhard Naoki Hedenborg (violoncel). Repertoriul serii va cuprinde compoziţii de George Enescu, Béla Bartók şi Gabriel Fauré. Cu prilejul concertului va fi lansat în premieră mondială CD-ul intitulat ”Rhapsodie Roumaine”, o producţie a casei de discuri Solo Musica din München şi un portret muzical extrem de pitoresc al României. Evenimentul de la Viena face parte din turneul european ”Rhapsodie Roumaine”, care cuprinde concerte pe parcusul anului 2018 la Concertgebow (Amsterdam), Elizabethsaal (Antwerpen), Allerheiligen Hofkirche (München) şi Palatul Cotroceni (Bucureşti).

Festivalul SoNoRo este organizat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis.

Ansamblul Raro a susţinut un recital la Viena şi înaintea festivalului SoNoRo 2014, la Sala Mozart a Konzerthaus, alături de mezzosoprana Ruxandra Donose.

Răzvan Popovici s-a născut într-o familie de muzicieni şi a început studiul cu tatăl său, Mugur Popovici. A studiat la Salzburg, Paris şi Freiburg. A cântat ca solist în sala Filarmonicii din Köln, Festspielhaus Baden-Baden, Bunka Hall din Kobe, Prinzregententheater din München şi Théâtre-des-Champs-Elysées din Paris alaturi de orchestre precum Kölner Kamerorchester, Kobe Chamber Orchestra, Orchestra Nationala Radio din Bucureşti, Chamber Aartists din Zürich sau Filarmonica din Cluj. A colaborat cu Konstantin Lifschitz, Natalia Gutman, Daishin Kashimoto, Mihaela Martin, Louis Lortie, Radovan Vlatkovic, Nobuko Imai, Elena Bashkirova, Frans Helmerson, Ilya Gringolts și Gilles Apap. Este invitat la festivaluri precum cel din Lucerna, Kuhmo, Rheingau Musikfestival, Schwetzinger Festspiele, Boswil Musiksommer, Rolandseck Musikfestival, Bodensee Festival şi Kobe Music Festival. Printre sălile în care a cântat se numără Concertgebow din Amsterdam, South Bank şi Wigmore Hall din Londra, YMCA din Ierusalim, Filarmonica din Essen sau Gasteig din München. O experienţă benefică pentru cariera sa a constituit-o participarea în Orchestra Filarmonicii din Berlin. Răzvan a fost prim-violist invitat al Filarmonicii din Essen, al orchestrelor de cameră din München, Köln şi Kobe şi al Filarmonicii de Cameră din Salzburg. Concertează în întreaga lume, ca membru al Ansamblului Raro în săli precum  Konzerthaus şi Musikverein din Viena, Carnegie Hall din New York, Musashino Hall din Tokyo, în Kennedy Center din Washinghton sau Ateneul Român din Bucureşti. Este iniţiatorul şi directorul executiv al Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Traunstein, Germania, al seriei de concerte „Pèlerinages“ din München şi al Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo din Bucureşti.

Născută în Letonia, la Riga, Diana Ketler a început studiul pianului la 5 ani, încurajată de părinții ei. Tatăl ei, bariton, și mama ei, dirijor de cor și profesoară de canto, sunt cei care i-au inspirat dragostea timpurie față de operă. Diana și-a început cariera solo la o vârstă fragedă, debutând alături de Orchestra Simfonică Națională Letonă la doar 11 ani. Cariera muzicală, atât ca pianistă solo, cât și în calitate de interpretă de muzică de cameră, a purtat-o în nenumărate țări din Europa, Asia sau Statele Unite ale Americii. A cântat pe scene precum Musikverein, Konzerthaus, Prinzregententheater, Carnegie Hall, Kennedy Centre, Wigmore Hall, Suntory Hall, Opera City Hall, Osaka Symphony Hall, Konzertgebouw sau Teatro La Fenice. Participă în mod regulat la festivaluri precum Lucerna, Gstaad, Boswil, Kuhmo Finlanda, Rheingau, Wiener Musikwochen, Carintischer Sommer sau Oxford Chamber Music Festival. Membru fondator al Ansamblului Raro, Diana și colegii ei au fost recompensați cu mai multe premii pentru discurile înregistrate împreună, CD-uri lansate de Solo Musica din München. Alături de Răzvan Popovici, Diana este fondatorul platformei culturale SoNoRo, dar și a Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Bavaria. Profesoară la Royal Academy of Music din Londra, în 2016 a fost numită membră a acestei academii. Pianista a primit din partea statului leton Premiul Great Music Award, cea mai înaltă distincție letonă din domeniul muzical.

Născut în Algeria, Gilles Apap a copilărit în Franța. Renumit pentru virtuozitatea sa, modul unic de a aborda muzica şi bucuria deosebită de a cânta, talentul lui Gilles a fost recunoscut de către Yehudi Menuhin după ce a devenit laureat al prestigioasei Competiții Internaționale „Menuhin“. Lordul l-a îndrăgit și l-a invitat să cânte alături de el pe scena Filarmonicii din Berlin numindu-l „un adevărat violinist al secolului XXI“. Încă de la o vârstă fragedă, el a ales să se îndepărteze de constrângerile industriei muzicale internaţionale, căutându-şi propria cale. Gilles combină repertoriul clasic standard cu genuri precum jazz, folk şi impro. În calitate de solist, Gilles a cântat, printre altele, alături de Berliner Symphoniker, Orchestra Simfonică din Berna, Filarmonica din Israel, Orchestrele Simfonice din San Francisco, Istanbul, Ungaria, Orchestra de Cameră din Geneva, Tokyo Mozart Players, Filarmonica din Boston. Gilles a colaborat cu artişti din întreaga lume precum Dr. L. Subramanian, Roby Lakatos, Didier Lockwood sau Belen Maya. Alături de cvartetul său The Colors of Invention Gilles a prezentat o nouă latură a muzicii de cameră pe care a contopit-o cu lucrări clasice de Vivaldi, Ravel, Enescu sau Bartók. Alături de Transylvanian Mountain Boys a lansat mai multe CD-uri şi a cucerit întreaga lume. Cel mai recent proiect se derulează alături de Duo Meduoteran (vioară şi saz sau baglama). Până în sezonul 2017/18 Gilles a fost directorul artistic al Orchestrei Naţionale Nordice.

Boris Brovtsyn s-a născut în anul 1977. După ce a absolvit Școala Centrală de Muzică din Moscova în 1994 a intrat la Conservatorul „Tchaikovski“ din Moscova unde a lucrat cu Maya Glezarova. În timpul studiului a fost laureat al concursurilor „Georg Kulenkampf“ (1994, Köln), Transnet (1996, Pretoria) și „Yehudi Menuhin“ (1998). Câștigător al concursului internațional „Tibor Varga“, Boris Brovtsyn a cântat alături de Orchestre Philharmonique de Strasbourg, Orchestre Philharmonique de Monte-Carlo, Orchestre National de Lille, BBC Philharmonic Orchestra, English Classical Players, CBSO Birmingham, BBC Scottish Symphony Orchestra, Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Orchestre Philharmonique de Liège, Orchestre de la Suisse Romande, Sinfonieorchester Basel, Orchestra della Svizzera Italiana, Berner Symphonieorchester, Orchestra Sinfonica Siciliana, Orchestra Filarmonicii din Varşovia, Orchestra de Stat din Moscova, Sao Paulo Symphony Orchestra și Utah Symphony Orchestra. A cântat printre altele în cadrul festivalelor de la Verbier, Lugano, Edinburgh, Oxford Chamber Music Festival, Ryedale Festival, Genius of the Violin Festival, Jerusalem Chamber Music Festival și Festivalului „George Enescu“. Ca solist a cântat alături de dirijori precum Sir Neville Marriner, Yuri Bashmet, Gerd Albrecht, Marek Janowski, Neeme Järvi, Louis Langrée, Yan Pascal Tortelier, Gilbert Varga, Antoni Wit, Alexander Lazarev, Vassily Sinaisky, Vladimir Fedoseev, Alain Lombard și Arvo Volmer. Cântă des în ansambluri camerale alături de Janine Jansen, Maxim Rysanov, Amihai Grosz, Boris Andrianov, Anastasia Voltchok, Denis Matsuev și Alexei Ogrintchouk. În 2001 a fost finalist al Concursului de Vioară „Regina Elisabeta“ și a câștigat Premiul Reuters 2001. În anul următor a câștigat concursul internațional de vioară „Tibor Varga“. Boris a debutat în Marea Britanie în 1998 alături de Orchestra Filarmonică BBC dirijată de Rumon Gamba. Mai apoi a intrat la clasa lui David Takeno în cadrul Guildhall School of Music and Drama în anul 2000, iar de atunci își petrece majoritatea timpului în Marea Britanie. În 2004 a primit cea mai înaltă distincție a Guildhall School of Music and Drama, medalia de aur.

Violoncelistul Bernhard Naoki Hedenborg s-a născut la Salzburg și a fost îndrumat pe căile muzicii pentru o perioadă de peste zece ani de către violoncelistul și dirijorul Heinrich Schiff. Mai târziu, a urmat cursuri de perfecționare cu David Geringas, Zara Nelsova și Miklos Perenyi. De asemenea a urmat cursuri intensive de muzică de cameră cu György Kurtág, Ferenc Rados, György Sebök, cu cvartetele Alban Berg, Amadeus, Artis și Hagen, dar și cu Altenberg Trio. Bernhard Naoki a câștigat numeroase premii internaționale, printre ele numărându-se medalia de argint la al doilea Concurs Internaţional „Tchaikovski“ pentru tineri și premiul I și premiul special la Concursul Internațional Pentru Tineri Muzicieni de la Oslo. Bernhard Naoki are o bogată activitate concertistică în ţările europene, dar și în Japonia, India și America de Sud, printre altele alături de Orchestra Radio din Köln, Orchestra Simfonică din Praga, Orchestra Filarmonicii Slovace, Orchestra Mozarteum, Orchestra Simfonică din Costa Rica, Orchestra Metropolitană din Tokio și Orchestra de Cameră din Bombay. A cântat în ansambluri camerale alături de Julian Rachlin, Misha Maisky, Piotr Anderszewski, Christiane Oelze, Daishin Kashimoto, Konstantin Lifschitz și Joji Hattori. Ca membru al Ansamblului Thomas Christian, a cântat în festivaluri renumite și a înregistrat mai multe CD-uri cu aranjamente camerale ale operelor simfonice ale compozitorilor Gustav Mahler, Anton Bruckner și Claude Debussy. Este membru al Ansamblului Raro, concertând în Europa, Japonia și America de Sud.

www.rkiwien.at

www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508