spot_img

Solicitare de anchetă penală internaţională în cazul înstrăinării ilegale a arhivei române a lui Cioran, de patrimoniul cultural al României

Sorin Ilieşiu, coautor – împreună cu Gabriel Liiceanu – al filmului documentar de lung-metraj “Apocalipsa după Cioran”, a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro scrisoarea adresată procurorului general al României, doamna Laura Codruţa Kovesi. Prin aceasta, solicită declanşarea unei anchete penale în cazul licitaţiei ilegale, desfăşurate la Paris, a arhivei lui Emil Cioran din perioada de şedere în România a acestuia, care a fost licitată contra sumei de 406.000 de euro, în data de 7 aprilie 2011, prin Casa Binoche şi Giquello, la hotelul Drouot Richelieu. Redăm, integral, scrisoarea adresată de Sorin Ilieşiu doamnei procuror Laura Codruţa Kovesi.

Către procurorul general al României – Laura Codruţa Kovesi

Doamnă procuror general,

În 8 Aprilie 2011 s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Emil Cioran care este, cred, cel mai profund şi cel mai rafinat gânditor despre umanitate şi Dumnezeu.

Vă solicit – direct şi prin intermediul presei – să dispuneţi declanşarea unei anchete penale internaţionale instrumentate de Parchetul General din România în parteneriat cu Parchetul General din Franţa, pentru aflarea prin justiţie a adevărului privitor la înstrăinarea arhivei Emil Cioran (din perioada română a vieţii şi a operei acestuia) de patrimoniul cultural al României.

În timpul regimului comunist, arhiva personală a lui Emil Cioran a fost păstrată de părinţii acestuia, Elvira şi Emilian Cioran – protopop al Sibiului. După moartea acestora, arhiva a fost preluată de Aurel Cioran, fratele mai mic al lui Emil Cioran. Dorinţa lui Emil Cioran a fost ca  arhiva lui personală din perioada română a vieţii sale să fie donată Bibliotecii Astra din Sibiu. Acesta lucru l-am auzit, atât eu cât şi dl Gabriel Liiceanu, direct de la fratele lui Emil Cioran, Aurel Cioran, care urma să facă această donaţie spre sfarsitul vietii, dar nu a mai apucat întrucât a decedat neaşteptat la 83 de ani, în 1977.

Este exclus ca Aurel Cioran, care îl venera pe fratele lui, să fi călcat în picioare dorinţa fratelui său, astfel încât să facă un testament în care să fi scris că arhiva personală a fratelui să fie „moştenită” cea de-a doua soţie a sa, Eleonora Cioran, aşa cum a afirmat aceasta în emisiunea B1TV „Evenimentul Zilei” din seara zilei de 12 aprilie 2011. De altfel, din punct de vedere moral şi legal, Aurel Cioran nici nu putea să lase moştenire ceva ce de fapt nu era a lui. Nu cred că d-na Eleonora Cioran poate proba că este proprietara arhivei personale a lui Emil Ciroan.

După moartea lui Aurel Cioran, d-na Eleonora Cioran a ignorat dorinţa lui Emil Cioran – si este imposibil să nu fi ştiut de această dorinţă – , şi nu a donat arhiva personală a acestuia către Biblioteca Astra din Sibiu. În 2008 sau în 2009, d-na Eleonora Cioran s-a decis să vândă ceea ce nu era al dânsei şi a propus Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional să achiziţioneze arhiva contra-cost, dar ministerul, după ce a expertizat-o, a decis să nu o achiziţioneze întrucât a considerat că suma solicitată era prea mare.

Conform declaraţiilor d-nei Eleonora Cioran şi a fiului acesteia în cadrul emisiunii mai sus-mentionate de la B1TV, în cursul anului trecut, arhiva personală Emil Cioran a fost sustrasă fraudulos din locuinţa dânsei (din str. Dealului din Sibiu) de către cetăţeana franceză Laurence Tacou (pe jumătate româncă, după tată), însoţită de cetăţeana română Gina Puică.

În preziua centenarului Cioran, adică în 7 aprilie 2011, arhiva personală Emil Cioran furată din România a fost scoasă ilegal la licitaţie de Laurence Tacou care a vândut cu 406.000 euro ceea ce nu era nici al ei, dar nici al Eleonorei Cioran, întrucât această arhivă, conform dorinţei lui Emil Cioran, aparţinea patrimoniului naţional. Licitaţia ilegală a fost făcută prin Casa Binoche şi Giquello, la hotelul Drouot Richelieu din Paris, potrivit site-ului acesteia http://www.binoche-renaud-giquello.com/flash/index.jsp?id=9732&idCp=33&lng=fr

Cu toate că înainte de licitaţie am solicitat imperativ ministrului de externe să facă toate demersurile legale – direct sau prin intermediul ambasadorului României în Franţa, dl Bogdan Mazuru – pentru a opri vânzarea ilegală a respectivelor obiecte care aparţin patrimoniului cultural al României, acest lucru nu s-a reuşit întrucât conducerea Casei Binoche şi Giquello l-a asigurat pe dl Bogdan Mazuru că licitaţia ar fi legală, fără însă să prezinte ambasadorului României actele de proprietate ale obiectelor licitate.

Doamnă procuror general, consider că statul român a fost fraudat şi batjocorit, şi că ne aflăm în faţa unei escrocherii internaţionale care a avut ca scop atât obţinerea unui preţ uriaş la licitaţia din 7 aprilie, cât şi viitoarea supralicitare exagerată a manuscriselor franceze ale lui Emil Cioran, descoperite în boxa acestuia de la subsol, evaluate de licitator – înainte de licitaţia din 7 aprilie a.c. –  la circa 1.500.000 euro.

Solicit cercetarea penală a cetăţenei franceze Laurence Tacou şi a conducerii Casei Binoche şi Giquello din Paris, în baza mărturiilor care ar trebui date începând de miercuri 13 aprilie a.c., în faţa procurorilor, de d-na Eleonora Cioran (în vârstă de 86 de ani, domiciliată în str. Dealului din Sibiu), de fiului dânsei, precum şi de cetăţeana română Gina Puică.

Solicit ca, în baza concluziilor viitoarei anchete internaţionale, Casa Binoche şi Giquello din Paris să declare ilegală licitaţia din 7 aprilie 2011 astfel încât întreaga arhivă Cioran licitată ilegal să fie redată GRATUIT patrimoniului naţional al României, aşa cum a dorit Emil Cioran.

Cu convingerea că veţi dispune declanşarea imediată a acestei anchete şi că veţi informa periodic opinia publică asupra aflării adevărului juridic despre tentativa de înstrăinare a arhivei Emil Cioran din perioada română a vieţii şi a operei acestuia,

Sorin Ilieşiu, coautor – împreună cu Gabriel Liiceanu – al filmului documentar de lung-metraj “Apocalipsa după Cioran” prezentat de ICR-Paris, ICR-Madrid, ICR-Stockholm, ICR-Budapesta, ICR-Berlin, ICR-Viena, ICR-New-York cu ocazia centenarului Cioran

Bucureşti, 12 Aprilie 2011

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508