spot_img

Simpozionului Internațional ”Brâncușiana” a îmbogățit patrimonial cultural din Târgu Jiu

Ediția cu numărul XII a Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Brâncușiana” s-a încheiat, la Târgu Jiu, prin vernisarea a două expoziții cu lucrări rezultate în urma celor două tabere internaționale, de sculptură, respectiv pictură. Este vorba despre Tabăra Internațională de Sculptură, ediția a XII-a, desfășurată în perioada 3 – 24 august și Tabăra Internațională de Pictură „Iosif Keber”, ediția a V-a, care a avut loc în perioada 10 – 24 august 2015. Sculptorul Vlad Ciobanu a fost curatorul taberei de sculptură, la care au mai participat artiștii Ion Zderciuc din Chişinău, Republica Moldova, Metin Kar și Zekeriya Erdinç din Turcia, cadre universitare la Universitatea din Hereke, Florin Codre, Cătălin Geană și Maxim Dumitraş din România.O săptămână mai târziu, la Rânca, debuta și tabăra de picturădin care au făcut parte artiștii Vasile Fuiorea, preşedintele UAP Târgu-Jiu şi curator al taberei, Cristian Târnovan din Bistriţa-Năsăud, Cristian Sida din Timişoara, cadru universitar la Facultate de Arte din cadrul Universităţii de Vest şi Vasile Tolan, vicepreşedintele UAP din România, profesor la Universitate de Arte din Bucureşti, precum și artiștii străini Michal Lach (Polonia) şi Ivailo Mirchev (Bulgaria).

Tabăra internațională de sculptură a avut loc la Târgu Jiu, în Parcul Central, pe faleză, la câteva sute de metri de operele lui Brâncuși. Despre amplasarea lucrărilor rezultate am vorbit cu Vlad Ciobanu, curatorul taberei de sculptură. ”Cred că nu trebuie amplasate în spațiul orașului. Pentru că în felul ăsta perturbi un câmp de iradiere pe care îl exprimă operele lui Brâncuși. Trebuie să lăsăm un câmp de autonomie acestor lucrări. Vă dau un singur exemplu. Gheorghe Anghel l-a făcut pe Eminescu, cel din fața Ateneului. Inițial era programat să fie amplasat în fața intrării în Biserica Kretzulescu din Piața Palatului. După ce a terminat lucrarea și a văzut din nou locul, el însuși a spus: locul acesta respiră atât de deplin încât chiar și un lucru genial îl perturbă. Cred că pe acest principiu trebuie gândit orașul Târgu Jiu în raport cu, până la urmă, cea mai importantă prezență din el, operele lui Brâncuși”, a spus Vlad Ciobanu.

Și, totuși, ce se va întâmpla cu sculpturile realizate în acest an?

Doru Strâmbulescu, directorul Centrului ”Brâncuși”, organizatorul principal al simpozionului, a răspuns la această întrebare. ” Lucrările rezultate din tabăra de sculptură vor fi amplasate în municipiul Târgu Jiu, mai precis pe insulița de pe Jiu. Artiștii și-au ales deja locul de amplasament”, a spus Strâmbulescu.

Vlad Ciobanu propune realizarea unui spațiu, a unui parc special pentru aceste lucrări. Un exemplu ar putea fi ceea ce se întâmplă la Sângeorz-Băi, acolo unde Maxim Dumitrașcu (unul dintre sculptorii care au participat și la tabăra de la Târgu Jiu), alături de o mână de oameni, au pus bazele și acum dezvoltă un muzeu de artă comparată, cu spații în aer liber pentru expus lucrările de mari dimensiuni. Și aceasta nu este singura demonstrație că astfel de piese monumentale de artă își pot găsi locul, aproape unele de altele, într-un muzeu în aer liber al artei contemporane.

”Trebuie găsită și făcută o bornă de centru de atenție cu aceste lucrări. Nu știu care e soluția, aici trebuie să contribuim cu toții. Nu se știe de unde vine ideea cea bună. Trebuie să ne eliberăm de ambiții personale și de orgolii și să găsim soluții optime, de oriunde ar veni ideea cea bună, trebuie urmată. Personal cred, așa cum este Măgura și sunt și alte simpozioane de sculptură, lucrările adunate respiră un întreg de care aici nu beneficiază, fiind risipite printre clădiri. Aceste spații sigur că trebuiesc să fie abordate, numai că ele trebuiesc să facă obiectul  unei acțiuni separate, unui proiect în sine. Dar astea sunt discuții care, după părerea mea, trebuie să se poarte de oameni care pot exprima un cuvânt mai coerent decât pot să fac eu acum. Importantă este o străduință comună. Pentru că spațiul, așa cum știm de la Probenius și, noi, de la Blaga, spațiul conformează. El are posibilitatea de a forma oameni buni sau oameni răi, oameni luminoși sau oameni întunecați. Trebuie să fim foarte grijulii cu spațiul în care locuim. Sperăm că, prin lucrările astea, cumva am conbtribuit la înseninarea și îmbucurarea acestui loc care, și prin lucrările lui Brâncuși dar și prin el în sine, este un spațiu binecuvântat și trebuie să rămână binecuvântat”, a mai spus Vlad Ciobanu.

Două tabere internaționale și modernitatea lui Brâncuși

Artiștii care au acceptat să vină la Târgu Jiu pentru a participa la Simpozionul Brâncușiana au declarat că prezența spiritului lui Brâncuși i-a inspirat și, totodată, i-a obligat. ”De dragul unei idei am acceptat să fiu curatorul acestei tabere. Am mai fost o dată și am spus-o și atunci, Brâncuși nu este o baltă județeană, nu trebuie înfeudat, nu este nici măcar o mare națională, el este un mare ocean și, prin asta, o mare deschidere și o mare șansă, a noastră, a tuturor, a tîrgujienilor și a României de a naviga spre cultura universală. El este cea mai mare deschidere pe care poporul român a operat-o în universalitate. Sigur că administrativ lucrările sunt ale Târgu Jiului, dar numele de Brâncuși, puterea lui de iradiere este mult mai mare decât Târgu Jiu și decât România. Este păcat să punem lanțuri în jurul unui lucru care trebuie să rămână de neînconjurat, pentru că așa este. Chiar mă înfior de câte ori vin la Târgu Jiu. Am trecut de atâtea ori pe lângă operele lui și nu există moment în care să nu fiu înfiorat de emoție” (sculptorul Vlad Ciobanu)

La festivitatea de închidere a simpozionului au luat parte și oficialitățile locale. Adrian Tudor, viceprimarul muncipiului Târgu Jiu a declarat: ”Trăiesc cu speranța că aceste opere vor avea o valoare în timp, pentru că timpul le va da valoare, dar, bineînțeles, și nivelul de cultură al celor care le vor admira în viitor. Spunea domnul Valer Neag, și nu pot să nu vă reproduc: <<cei care vor înțelege operele, vor fi câștigați>>. Restul e tăcere.” De asemenea au fost prezenți și subprefectul Sorin Arjoca precum și vicepreședintele Consiliului Județean Gorj – Ciprian Florescu. ”Parcă ieri participam cu toții la deschiderea acestui eveniment. Mă gândeam la ccea ce se va întâmpla în aceste săptămâni. S-a întâmplat ce se vede lângă noi. Blocuri de piatră s-au transformat în opere de artă”, a spus Florescu.

Doisprezece lucrări de pictură

După vernisarea lucrărilor de sculptură, care a avut loc pe faleza Jiului, la Galeriile Municipale de Artă s-a vernisat și expoziția de pictură în care au fost expuse lucrările realizate în Tabăra Internațională ”Iosif Keber”, care a avut loc la Rânca. Vasile Tolan, vicpreședintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, a fost unul dintre artiștii participanți. ”E o oportunitate, într-o tabără, în care poți cunoaște oameni, intri în legătură cu ei, îți vin idei. Înafară de asta, dacă e și o atmosferă de lucru, atunci rezultă și lucrări bune, care rămân, sau chiar lucrări pe care să le expui în alt loc.

Deși totul a fost reunit sub numele lui, nu e nevoie neapărat să faci ceva în direcția lui Brâncuși. El este modern și noi, prin creația noastră, ar trebui să ne apropiem de modernitatea lui și de ce a făcut el.”

Cele doisprezece lucrări de pictură vor rămâne în patrimoniul municipiului Târgu Jiu.

Dorina CIOPLEA


Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508