Marți, 29 septembrie 2015, la ora 19.00, celebra cafenea Café Central (Herrengasse 14, 1010 Viena) va găzdui, la 14 de ani de la moartea sa, o seară dedicată dramaturgului, poetului, prozatorului și eseistului român Gellu Naum (n. 1 august 1915 – d. 29 septembrie 2001).
Institutul Cultural Român de la Viena celebrează împreună cu Centrul Ceh Viena şi alături de alţi 18 membri ai clusterului EUNIC Austria, ce-a de-a 14-a ediţie a unui eveniment tradiţional pentru calendarul cultural austriac: Ziua Internaţională a Cafelei.
În cadrul evenimentului, actriţa Mercedes Echerer va citi poeziile: Eine Buste namens Esperance – Bustul Esperance (Partea cealaltă, Bucureşti, 1991); Homing (Partea cealaltă, Bucureşti, 1991); Ich sollte einen Sturm entfesseln; Manchmal bis spät – Câteodată noaptea (Malul albastru, Bucureşti 1990); Niemand seit langem – Nimeni de mult (Descrierea turnului, Bucureşti 1975); Noch einmal Klammer auf – Să reintrăm în paranteză (Descrierea turnului, Bucureşti 1975); Sag mir einen Vogen wenn du willst; Den weisen Ud – Pe înţeleptul Ud (Partea cealaltă, Bucureşti 1980) şi Der Bote – Mesagerul (Partea cealaltă, Bucureşti 1980). Selecţia poeziilor din volumul Pohesie (Urs Engeler Verlag, 2006; traduceri de Oskar Pastior şi Ernest Wichner) a fost realizată cu sprijinul lui Ernest Wichner, directorul Literaturhaus Berlin care va fi prezent la eveniment. Lectura va fi acompaniată de interludii muzicale în interpretarea lui Tomáš Novák, cuprinzând compoziţii de Antonín Dvořák, Rudolf Antonín Dvorský şi Hofmann Leopold.
A 14-a ediţie a Zilei Internaţionale a Cafelei (Tag des Kaffees) se constituie într-un festival literar-muzical, organizat în 10 cafenele vieneze. Spre deosebire de anii anteriori, când membrii clusterului EUNIC Austria concurau cu un program cultural desfăşurat în aceeaşi seară în mai multe locuri, ediţia din acest an cuprinde o serie de evenimente ce au loc în perioada 28 septembrie – 2 octombrie sub deviza Muzică şi Poezie (Musik und Poesie).
Membrii clusterului EUNIC Austria au format perechi pentru a alcătui următorul program:
Luni, 28 septembrie, ora 19.00
– Institutul Slovac şi Ambasada Norvegiei la Viena la Café Diglas (Wollzeile 10, 1010 Viena)
– Ambasada Suediei la Viena şi Institutul Balassi – Collegium Hungaricum la Café Museum (Operngasse 7, 1010 Viena)
Marţi, 29 septembrie, ora 19.00
– Ambasada Elveţiei la Viena şi Institutul Cervantes la Café Schwarzenberg (Kärntner Ring 17, 1010 Viena)
– Institutul Cultural Român de la Viena şi Centrul Ceh la Café Central (Herrengasse 14, 1010 Viena). În meniul Cáfe Central din data de 29 septembrie vor fi incluse clătite cu dulceţuri româneşti. Sponsori: Naturelo şi Dulceaţa lu’ Răzvan.
Miercuri, 30 septembrie, ora 19.00
– Institutul Polonez şi Ambasada Ucrainei la Viena la Café Korb (Dommayergasse 1, 1130 Viena)
– Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Viena şi Ambasada Regatului Belgiei la Viena la Café Westend (Mariahilferstraße 128, 1070 Viena)
Joi, 1 octombrie, ora 19.00
– Ministrul Federal al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Republicii Austria şi Ambasada Georgiei la Viena la Café Griensteidl (Michaelerplatz 2, 1010 Viena)
– Ambasada Croaţiei la Viena şi Institutul Sloven SKICA la Café Landtmann (Universitätsring 4, 1010 Viena)
Vineri, 2 octombrie, ora 19.00
– Institutul Cultural Rus şi Ambasada Portugaliei la Viena la Café Sperl (Gumpendorferstraße 11, 1060 Viena)
– Institutul Francez şi Institutul Cultural Bulgar – „Haus Wittgenstein“ la Café Schopenauer (Staudgasse 1, 1180 Viena).
Mercedes Echerer s-a născut la Linz, Austria. Cariera ei artistică a debutat la Theater an der Wien după care au urmat colaborări cu Volkstheater din Viena, Theater in der Josefstadt, teatre alternative, participări la festivaluri naţionale şi internaţionale şi proiecte desfăşurate în industria de film şi televiziune. Printre altele a moderat emblematica emisiune ORF Kunststücke, Prix Ars Electronica-Gala şi a găzduit emisiunea Ö1 Café Sonntag. Din 1999 până în 2004 a fost membru al Parlamentului European, înfiinţând o platformă pentru promovare artistică în Europa, intitulată EU XXL Film.
Mercedes Echerer, în colaborare cu editorul Lojze Wieser, a lansat în anul 2010 proiectul Ascultând Europa (Europa Erhören) ca o completare la seria Citind Europa (Europa Erlesen), proiect ce conţine peste 150 de volume. Seria audiobook Ascultând Europa (Europa Erhören) reprezintă o expediţie literară şi muzicală prin Europa, prezentând diverse regiuni şi oraşe europene. Mercedes Echerer este autoarea audiobookului Ascultând Europa: Bucureşti (Europa Erhören: Bukarest) ce prezintă oraşul dintr-o perspectivă literară – de la fragmente de roman, nuvele, poezii, până la extrase din jurnale personale sau din presa culturală.
Tomáš Novák s-a născut în anul 1987 la Praga şi trăieşte de la vârsta de 7 ani în Viena, unde a studiat vioara în cadrul Conservatorului Johannesgasse. În prezent, Tomáš Novák studiază în cadrul Universitatii Anton Bruckner din Linz.
Cafe Central, găzduită în Palatul Ferstel din Viena, a fost inaugurată în 1876, fiind apoi închisă la sfârșitul celui de-al doilea război mondial şi redeschisă în 1975 într-o altă parte a clădirii. Café Central era locul de întâlnire pentru elita vieneză: Peter Altenberg, Adolf Loos, Sigmund Freud, Leo Perutz, Alfred Adler sau Leo Trotzki fiind doar câteva dintre personalitățile care se reuneau în cafenea.
Gellu Naum a absolvit în 1937 filosofia la Universitatea din Bucureşti. În 1938 pleacă la Paris la îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, unde îşi continuă studiile de filosofie la Sorbona. Prin intermediul lui Brauner ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. În 1941 se constituie grupul suprarealist român (alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu şi Paul Păun), a cărui activitate, deosebit de intensă între anii 1945-1947 îl va face pe Breton să afirme: „Centrul lumii s-a mutat la Bucureşti“. Între 1948 şi 1949 Gellu Naum scrie poemul cu tentă filosofică şi ezoterică Calea şearpelui, experienţă care îi va marca definitiv stilul. În anii ʼ50 şi ʼ60, publică mai multe cărţi de literatură pentru copii şi continuă să scrie, pe ascuns, poeme suprarealiste. Odată cu perioada destinderii regimului comunist, în 1968 publică volumul Athanor. Gellu Naum se impune cu lucrări precum Copacul-animal, Tatăl meu oboist şi Zenobia drept cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european. În numai câţiva ani apar numeroase ediţii traduse din poemele lui Gellu Naum. Se stinge din viaţă la 29 septembrie 2001.
Proiectul este organizat de EUNIC Austria în colaborare cu Asociaţia Profesională a Cafenelelor din Austria.
www.facebook.com/RKIWien.ICRViena
