spot_img

Scrisoare deschisă despre strategia culturală și creativă a capitalei 2015-2025

În primul rând felicitări Arcub pentru această inițiativă și sper că acest demers va fi unul viu, deschis propunerilor astfel încât să-și atingă scopul menit.

Deși este un material complex, analitic, iată prima și cea mai importantă observație critică la conținutul acestui material așa cum este el acum:

Imediat ce privești în detaliu, realizezi că nu are la bază starea reală-comparativă a scenei cultural-artistice din capitală, nici o comparație (care ar trebui să ne indice exemple, modele și țeluri) cu situațiile culturale ale altor capitale europene. O comparație succintă, aplicată pe fiecare domeniu, de la orașe din Europa centrală ori blocul ex-comunist: Budapesta, Varșovia, Praga, Viena, Berlin, la modele „de vis” ca Londra și Paris, respectiv alte orașe din țară precum Cluj, Sibiu și Timișoara, ar fi evidențiat adevărata dimensiune a provocării, a pretențiilor pe care ar trebui să le avem ca cetățeni ai capitalei de la strategia de dezvoltare culturală. Comparațiile ar fi condus la o analiză SWOT mai realistă, mai incisivă, cu propuneri mai curajoase (ar fi de evitat irosirea acestui demers în soluții minore). Sper că operatorii culturali activi, care au realizat ceva vizibil în ultimii ani, vor putea să intervină, să sprijine corecțiile, idea unui demers viu. Încă putem profita de această oportunitate deschisă de Arcub prin intermediul dezbaterii și amendării corecte a acestui document. Cred că nu trebuie să așteptăm anul 2021 pentru a deveni capitală culturală europeană, ținta ar trebui să fie chiar 2016! Capitala poate profita de un „boom”, de beneficiile conjuncturii favorabile (care în acest moment e exploatată la minimum: public potențial imens, investiții și infrastructură fără egal in țară) să scurtcircuiteze traseul.

Iată doar câteva exemple, din aria artelor vizuale, care mi-au atras imediat atenţia:

Deși materialul consemnează slaba dezvoltare a publicului, dezinteresul, se menționează, subliniat parcă cu mândrie, circa 75.000 vizitatori anuali la MNAR, dar abea când comparăm cu o plajă elastică de la 10 milioane de vizitatori anual la Luvru, la cei 300.000 ai Muzeului Brukenthal în Sibiu avem dimensiunea exactă a dezastrului și un prim obiectiv, de cel puțin 300.000 de vizite pe an, pentru a urca progresiv la peste 500.000 de vizite anual. Materialul nu menționează numărul de vizitatori la MNAC, din câte știu, este de 20-30.000 anual comparativ cu 5 milioane la Tate, ar trebui ca MNAC să țintească în orizontul imediat 150.000 de vizite. Se mai menționează 15.000 vizitatori la Art Safari, să visăm oare la cei 75.000 de vizitatori la Frieze în condițiile în care nici nu se mai puteau cumpara bilete, capacitatea maximă fusese atinsă? În Bucureşti există doar 40 muzee, centre, galerii și spații de artă contemporană active tot anul (nu adaugăm aici inutil, derutant, cafenele cu pereți) în comparație cu peste 400 în Berlin. Iar dacă adunăm toate vizitele din aceste spații dar și din celelalte muzee și galerii de artă (veche – postmodernă) reiese că mai puțin de 5% dintre bucureșteni vizitează măcar o dată pe an o expoziție de artă.

(Mai multe comparații inspiraționale la nivel național Romania vs. EU, pot fi găsite aici: ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_399_fact_ro_en.pdf)

Având la bază aceste comparații, strategia ar trebui să fie și un document de poziție, un document manifest, un instrument de conștientizare pentru societate, factorii politici și birocratici și operatorii economici de pe scena capitalei în ce privește starea reală, (relativ) precară, în care se găsesc multe dintre ariile culturale și artistice (ca să nu generalizez) din punctul de vedere al finanțării, organizării și, implicit, al rezultatelor. Deşi cultura şi arta au un rol esenţial, vital într-o societate, în civilizarea societăţii, ele nu se bucură, în capitală, de preţuirea şi susţinerea de care au atât de mare nevoie. Operatorii culturali activi din capitală au o acutizată și cronicizată nevoie de finanțare pentru programele lor. În schimb, în lipsa acestor comparații, documentul riscă să pară doar un material lipsit de vitalitate, pentru un București deja autosuficient, în care doar corectăm niște mecanisme împământenite greșit, de parcă am fi deja Londra… Din păcate această autosuficiență bucureșteană definește prea mulți dintre actorii nomenclaturii scenei culturale de azi.

Responsabilizarea culturală a operatorilor economici care își desfășoară activitatea în capitală, în special a celor care furnizează facilitățile de bază, lunar, de care suntem dependenți (electricitate, gaze, încălzire, internet, cablu tv, apă, salubrizare, telefonie, banci) ar trebui să fie un punct cheie: cultura şi arta contribuie la ridicarea nivelului de civilizaţie şi deci indirect la apariţia unui surplus; o parte din acest surplus creat de societate ar trebui redirecţionat către operatorii culturali, artiştii şi comunităţile artistice care au nevoie de el. În fine, direcţionarea acestui surplus către institute/instituţii care sprijină artele contemporane, artişti şi comunităţi artistice, devine cheia către continuitatea dezvoltării cultural-artistice. (Aș fi tentat chiar să pledez pentru înființarea unei taxe locale, taxa culturală, aplicabilă operatorilor economici amintiți mai sus, acceptabil de mică, de doar 0.1% din încasările realizate, taxă care s-ar constitui dar ar fi plătită către Arcub doar dacă societățile respective nu sponsorizează direct cu suma constituită proiecte cultural-artistice în capitală, desigur în afara programului lor de brand, adică sponsorizări ale unor programe izvorâte din necesitățile și efervescența scenei culturale, nu programe inventate doar pentru nevoia de promovare a brandului societății. În alte capitale, cu care tindem să ne comparăm cultural, toate corporațiile au programe de sponsorizare a culturii de la muzee, festivaluri, expoziții, spectacole la crearea unor importante colecții de artă contemporană, sprijinind astfel comunităţile artistice. În acele capitale, implicarea acestor corporații se face pentru prestigiu și din înțelegerea profundă a necesității pe care o reprezintă dezvoltarea cultural – artistică a societății. Este momentul oportun să fie ajutați să își facă mult mai bine simțită prezența și în București.)

Pentru că bugetul Arcub este de fapt mic raportat la nevoile de finanțare reală a culturii într-o capitală demnă de arhipelagul cultural european, acesta ar trebui prioritizat pe urmatoarele direcții de sprijinire a unei dezvoltări durabile, sustenabile, a unor valori autentice (fără a contesta unele dintre direcțiile prevăzute în material, cel puțin în aria artelor vizuale multe dintre ele sunt fie secundare, fie minore):

Direcțiile prioritare de finanțare (și artele vizuale)

– Infrastructura cultural-artistică incluzând aici muzee, școli și centre de arte contemporane, publice ori independente, cu condiția ca acestea să respecte anumite principii de bază precum: instituțiile și activitatea lor să fie reorganizate, coordonate și conduse cu implicarea reală a unui bord consultativ relevant pentru aria în care activează; să aibă activitate cu mecanisme decizionale transparente, care se înscriu coerent în propriul program pe termen lung; să aibă proiecte reale și relevante de mediere și educaționale; să aibă o reală promovare, parteneri media relevanți, astfel încât informația despre activitatea finanțată chiar sa ajungă în timp util la majoritatea publicului potențial și să atragă public nou. (S-ar putea gândi chiar un model de sprijin financiar parțial, acordat cât mai democratic, pentru chiria spațiilor specific expoziționale, permanente, din arta contemporană.)

– Cofinanțarea proiectelor cultural-artistice vii și cu impact relevant în aria în care activează, care au nevoie de o mână de ajutor pentru a deveni sustenabile; contribuția la bugetul evenimentului ar trebui să fie mai mică însă de o treime din acesta, favorizând astfel organizațiile cu autofinanțare și găsirea surselor alternative de finanțare, ajutând în acest fel proiecte care trăiesc, sunt validate, dar au nevoie de sprijin pentru a supraviețui, știind că întreprinderile culturale vii se zbat la pragul sustenabilității (studiul prevede în actuala forma încurajarea atragerii de fonduri private, sponsorizări, prin instituirea unei forme de contribuţie constituite din 50% surse private – 50% fonduri puse la dispoziţie de autorităţile publice doar pentru obiectivele culturale prioritare: dezvoltarea tipurilor de public, accesul la cultură).

– Proiectele de educație culturală cu impact major, care au un public-ţintă de mii de persoane, precum generalizarea unui program, în colaborare cu inspectoratul şcolar, care să aducă elevii, periodic, în muzeele de artă, inclusiv contemporană, cu mediere (pentru că arta are puterea de ne dezvolta capacităţile dincolo de limitele cu care am fost înzestraţi, iar arta contemporană şi, într-un mod mai general, estetica contemporană sunt un mediu optim de dezvoltare personală, stimulând creativitatea şi capacitatea noastră, a celor expuşi, de a găsi soluţii inovatoare la provocările actuale; mai mult, întâlnirea cu arta de valoare autentică, în muzee, centre şi galerii va da creativităţii, pe care se pune atâta accent, un plus de profunzime, de consistenţă, având în vedere uşurătatea ce domină ariile creative din zilele noastre). Din nou, în material se aduce în discuţie doar continuarea/susţinerea activităţilor unor ong-uri eroice, necesare, chiar vitale, dar cu efect minor în comparaţie cu necesităţile.

– Finanțarea producției centrelor de artă contemporane pentru proiectele de artă experimentală şi interdisciplinară (“laboratoare”), cu condiţia ca ele să respecte desigur principiile enumerate la prima direcţie de finanţare. Gradul mare de subiectivitate inclus în creaţia artistică îngreunează transmiterea mesajului artistic. Barierele de natură financiară nu fac decât să sporească dificultatea comunicării dintre artist şi public. La dificultatea de expresie şi atingere a publicului-ţintă adăugându-se elementul financiar, majoritatea formelor de artă se chinuie să supravieţuiască, iar anumite forme de artă devin din ce în ce mai orientate spre comercial. De aceea, nevoia de susţinere financiară este cu atât mai importantă (şi permanentă) mai ales pentru formele de artă al căror mesaj este mai dificil de transmis publicului larg, dar reprezintă avangarda cultural-artistică (echivalentul cercetării în ştiință).

– Finanțarea programelor axate pe schimburi culturale cu alte capitale din arhipelagul cultural european (incluzând schimburi de rezidenţe artistice, schimburi de expoziții, invitarea unor curatori internaționali renumiți să realizeze expoziții de grup cu artiștii din scena de artă contemporană din capitală, s.a.m.d.). Materialul actual propune doar crearea unor rezidenţe pentru artiști din alte orașe.

– Finanțarea unor publicaţii culturale reprezentative cu un focus major pe scena de artă a capitalei, hărți culturale dedicate, de exemplu publicarea unui ghid lunar (și a unei hărți) a muzeelor, centrelor, galeriilor și spațiilor de artă contemporană active, cu expozițiile curente, care să fie distribuit în toate unitătile publice culturale, precum și în aeroport, hoteluri, restaurante ș.a.m.d.; materialul actual nici măcar nu include un traseu al artei contemporane în lista traseelor tematice: un traseu ghidat complet de două zile prin spațiile formale și informale de artă contemporană din capitală ar fi de asemenea necesar.

Disclaimer:

Acest material, chiar dacă într-un ton mai general, este scris din prisma unui operator cultural din aria artei vizuale contemporane, având o competență axată în această arie, pe lângă competențe relativ limitate la cele ale unui spectator consumator în celelalte arii. Inaugurat în 2012, Aiurart este un spaţiu non-profit dedicat diversităţii mediilor de exprimare din arta contemporană, la confluenţa dintre un spaţiu deschis proiectelor curatoriale şi o galerie de artă. Aiurart a organizat până în prezent peste 50 de expoziţii, inclusiv expoziţii de grup cu artişti internaţionali – fără nici o subvenție (încă) de la bugetul Ministerului Culturii, al Arcub ori AFCN – devenind astfel unul dintre cele mai active centre de artă contemporană din capitală și, cred, singura instituție de acest gen care prezintă un program confirmat de un bord consultativ relevant. Întrucât s-a menționat în materialul publicat spre dezbatere că am fost consultați trebuie să adaug că, deși de-a lungul acestor trei ani de activitate am avut numeroase conversații convergente pe tema dezvoltării culturale a capitalei cu mai mulți dintre autorii acestui material deschis, fiind de altfel legați prin parteneriate și colaborări importante, nu am fost consultați oficial și transparent la realizarea efectivă a acestuia, existând, după cum se poate vedea, diferențe substanțiale de viziune, menționate mai sus.

În fine, felicitând încă o dată Arcub pentru această inițiativă, vreau să felicit și echipa care a demarat realizarea acestui materialcomplex, analitic, cu puține scăpări (este omisă din analiză o categorie: lucrătorii din sectorul public cultural, sau, în orice caz, punctele lor de vedere nu sunt relevate; de asemenea, în secțiunea media, radio-ul este omis, deși, printre consultanți figurează un responsabil al radioului public, organism partener al majorității evenimentelor culturale importante din capitală), pentru toate persoanele pe care le-au invitat deja să participe la consultări deschise și nu îmi rămâne decât să sper că vor completa acest demers continuând să invite la consultări deschise și ceilalți actori-cheie din scena culturală a Bucureștiului pe care nu i-au invitat încă și, desigur, sper că vor continua să integreze în strategie punctele de vedere care apar și asupra cărora pare să existe suficient consens.

Dragi prieteni, ARCUB a lansat recent spre consultare publică „Strategia culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025” (arcub.ro/downloads/pdf/Strategia_culturala_si_creativa_a_Bucurestiului_2015.pdf), iar operatorii culturali ai capitalei sunt invitați să transmită observații, sugestii, recomandări, până pe data de 1 iunie 2015, pe adresa de e-mail: strategie@arcub.ro.

Alex Radu

Aiurart Contemporary Art Space

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508