În epoca tehnologiei 5G, imaginea este idolatrizată, blasfemiată ori repudiată mai degrabă pentru felul în care ea este depozitată, livrată sau accesată de infrastructurile virtuale care cartelează și formalizează conținuturile până la golirea lor de spirit identitar sau critic. Dependența de rețea, de marketingul neuronal al mediilor electronice a condus deja la poziții dominante ale marilor proprietari de infrastructuri virtuale. Doar o structură politică puternică cum este Uniunea Europeană a mai putut să cenzureze, etic și economic, dictatura Big Tech. Când ajungem să comentăm, în contextul revoluției 4.0. și al pandemiei, despre infrastructura fizică și cea virtuală ajungem inevitabil la imaginile noastre și cele reflectate prin și de spațiul public despre cei care realizează și controlează aceste infrastructuri cu ajutorul ori prin controlul pieței și al statului. Astfel, imaginile creatorilor și ale proprietarilor de infrastructuri fizice ajung să se răsfrângă și să se spargă în oglindirile opace ale infrastructurilor virtuale omnisciente și ale proprietarilor acestora care dețin tot mai mult control asupra pieței și chiar asupra libertăților fundamentale. Rolul statelor este esențial în a oferi o funcționare deschisă, democratică și etică a tuturor creatorilor de infrastructuri și de conținuturi. Schimbarea de paradigmă propusă de efectele pandemiei, de la structurarea aglutinantă a modelelor monopoliste ale multinaționalelor și ale celor din Tech Giants la structurarea atomizantă, distributivă și ecologică a proprietarilor de conținuturi și a comunităților elective, va da un puternic impuls statelor de a fi mai aproape, prin legi și politici de susținere financiară, de cei care pot balansa și estompa dictatura Big Tech. La noi, liber profesioniștii și creatorii de conținuturi sunt puternic afectați de efectele financiare ale pandemiei. Deși ei reprezintă un model sustenabil de dezvoltare economică, statul român nu face mai nimic pentru a-și plasa ”fructele de aur” în mai multe coșuri sigure și convergente social și economic. Printre acești creatori de infrastructură fizică și virtuală care asigură securitatea identitară a României, dar și un motor economic cu posibilități reale de creștere, sunt scriitorii, editurile și librăriile. Pe 8 iulie 2020, reprezentanții industriei editoriale și ai scriitorilor s-au întâlnit în videoconferință cu Primul-ministru Ludovic Orban. Am explicat atunci faptul că scriitorii, jurnaliștii și editorii au fost tăiați de la beneficiile copiei digitale, spre mai buna îndestulare a proprietarilor de infrastructuri virtuale. În acest moment, banii există pentru scriitori, jurnaliștii culturali și edituri, câteva milioane de lei anual care nu vin de la bugetul de stat, ci de la producătorii și importatorii de aparate și suporturi electronice. Guvernul României ar putea asigura imediat câteva milioane de lei pentru scriitori și edituri prin modificarea art. 116, lit.c din Legea 8/1996 reactualizată, folosindu-se de instrumentul unei Ordonanțe de Urgență. Cum sunt un idealist incurabil, încă mai cred în minuni!
În urma videoconferinței realizată pe 8 iulie 2020 de Ludovic Orban cu reprezentanți ai scriitorilor, editurilor și librăriilor din România, am transmis următoarele propuneri:
1.Propunere de modificare prin Ordonanță de Urgență a Guvernului a art.116, lit.c, din Legea 8/1996 reactualizată.
Urgența este motivată prin faptul că autorii și editorii au nevoie imediat de monetizarea drepturilor lor de autor în contextul pandemiei, cu atât mai mult cu cât operele lor sunt distribuite, difuzate și copiate pe suporturi și în medii electronice, în condițiile impuse de constrângerile sanitare, sociale și economice ale pandemiei Covid 19. Mai mult decât atât, prin această modificare se realizează un act de echitate prin corectarea unei erori materiale a articolului supus modificării și anume includerea autorilor și editorilor ca beneficiari ai copiei digitale.
Prin modificarea art. 116, lit.c a Legii 8/1996 se asigură o remunerație pentru autori și editori fără a fi suportată de la bugetul de stat. Din anul 2009, conform Deciziei ORDA 77/2009, UPFR este desemnat de ORDA drept unic colector pentru copia privată din domeniul audiovizual. Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) distribuie anual fondurile colectate din Copia Privată către ceilalţi beneficiari ai acestui drept (UPFAR-ARGOA, Dacin Sara, Credidam, UCMR-ADA, ADPFR, ARDAA, UNART, UPVR, ARAIEX, SOPFIA). Urmare a modificării art. 116, lit.c a Legii 8/1996, vor putea beneficia de acest drept autorii (prin societățile de gestiune a drepturilor de autor) și editorii (prin asociațiile de editori). Așadar, impactul bugetar este 0 și autorii și editorii pot beneficia imediat după modificarea art.116, lit.c, din Legea 8/1996 de remunerația prevăzută de copia digitală.
Modificarea art.116 lit.c va avea următorul text:
,,în cazul copiilor înregistrate prin procedeu digital, pe orice tip de suport, remunerația se împarte în mod egal între beneficiarii corespunzând fiecăreia dintre cele trei categorii, iar, în interiorul fiecărei categorii, remunerația se împarte conform regulilor stabilite între autori și editori, precum și între artiști interpreți sau executanți și producători.”
- Reluarea ”Programului naţional pentru achiziţia de cărţi şi abonamente la reviste din categoria culturii scrise, în vederea dezvoltării şi actualizării colecţiilor din bibliotecile publice aflate sub autoritatea consiliilor locale ori judeţene”, prevăzut de art. 8 din Legea 186/2003, prin constituirea unei alocații bugetare distincte pentru această destinație în bugetul Ministerului Culturii.
- Acordarea tichetelor valorice pentru utilizatorii din bibliotecile publice: elevi, studenţi, persoane cu un venit lunar sub nivelul salariului minim pe economie, precum şi nevăzătorilor şi surdo-muţilor.
- Acordarea de burse și rezidențe de creație și de cercetare pentru autorii români și finanțarea proiectelor culturale și editoriale pentru autori și editori și promovarea culturii scrise prin licitații de proiecte realizate de Administrația Fondului Național Cultural. Modificarea Ordonanței 51/1998 prin care să fie mărită cota de 2% din încasările Companiei Naţionale Loteria Română – S.A la 4%.
Dan Mircea CIPARIU
