„Salonul ludicilor”, botezat cu har, bucate şi vinuri alese

Marţi, 27 mai 2014, la restaurantul „Lacrimi şi sfinţi” din Bucureşti al Maestrului Mircea Dinescu, în cadrul Festivalul Comediei Româneşti – festCO, ediţia a XII-a, a fost botezată, cu mult har, bucate şi vinuri alese, antologia „Salonul ludicilor”, Editura Tracus Arte. Ideea antologiei, în premieră pentru spaţiul cultural de după 1989, îi aparţine Maestrului George Mihăiţă, iniţiatorul şi coordonatorul festCO, şi a fost pusă în pagina realităţii de Dan Mircea Cipariu. Cartea are o prefaţă de Ioan Groşan şi desene şi caricaturi semnate de Maestrul Horaţiu Mălăele.  Autorii cărţii sunt, în ordine alfabetică, Emil Brumaru, Romulus Bucur, Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu, Mircea Dinescu, Florin Dumitrescu, Horia Gârbea, Sorin Gherguţ, Şerban Foarţă, Florin Iaru, Horaţiu Mălăele, Ion Mureşan, Lucian Perţa, Ioan Es Pop, Bogdan O.Popescu, Simona Popescu, Nicolae Prelipceanu, George Stanca, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Robert Şerban,  Grigore Şoitu şi Paul Vinicius. Lansarea de la “Lacrimi şi sfinţi” a fost una de răsunet: poeţii prezenţi (Dan Mircea Cipariu, Horia Gârbea, Sorin Gherguţ, Bogdan O.Popescu, Adrian Suciu şi Grigore Şoitu) alături de George Mihăiţă, Horaţiu Mălăele şi Mircea Dinescu au dovedit şi prin vers, şi prin voce, că sunt ludici autentici şi organici. La petrecerea din „Salonul ludicilor” au fost prezenţi Maestrul Marcel Iureş, preşedintele Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu, preşedinte Consiliului Administraţiei Fondului Cultural Naţional, Sorin Predescu, „Salonul ludicilor” este o carte recomandată de Radio România Cultural (instituţie reprezentată de Anamaria Spătaru). George Mihăiţă a citit două poeme din antologie scrise de Mircea Dinescu şi Robert Şerban, iar Horaţiu Mălăele a regalat „Salonul ludicilor” cu un recital extraordinar din poeziile Maestrului Emil Brumaru. Turneul de lansări al cărţii continuă miercuri, 28 mai 2014, ora 17.00, în foaierul Teatrului de Comedie din Bucureşti, şi sâmbătă, 31 mai 2014, ora 14.00, la Bookfest (Romexpo),  scena Arena (pavilionul C1) . “A fost o noapte ca o carte care nu se uită niciodată. Faptul că am putut râde şi de întunericul din noi înşine şi faptul că am putut să fim artişti şi poeţi împreună în bucuriile mărunte ale vieţii ne-a dat sentimentul că poezia – chiar şi cea ludică- e tot mai mult o terapie pentru a scăpa de relele lumii în care trăim. Salonul nostru este unul al vitaliştilor şi al celor care ştiu că fericirea e un mod de întrebuinţare. Le mulţumesc lui George Mihăiţă pentru că a avut această idee unică, lui Horaţiu Mălăele pentru desene, caricaturi, poeme şi energia lui molipsitoare şi, nu în ultimul rând, editorului Ioan Cristescu ”, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul antologiei “Salonul ludicilor”.

AgenţiadeCarte.ro vă prezintă prefaţa scrisă de Ioan Groşan.

Cuvânt înainte

Mărturisesc că atunci când Ioan Cristescu şi Dan Mircea Cipariu mi-au spus despre ideea antologiei de faţă şi mi-au propus să scriu acest succint „Cuvânt înainte”, am avut oarece dubii. M-am întrebat dacă domeniul atât de vast şi deopotrivă sensibil al marii poezii poate cuprinde, fără să fie afectat, şi o dimensiune ludică, dacă lirismul major, cu temele lui grave (iubire, singurătate, moarte), poate nu numai să încreţească frunţile, ci şi să le descre­ţească. Şi brusc mi-am adus aminte că singura noastră epopee reuşită e una eroi-comică (Ţiganiada, desigur), că Marin Sorescu, care, pe patul de suferinţă, a scris unele din cele mai cutremuror-tragice poeme ale operei sale, a debutat ca parodist cu „Singur printre poeţi”, nemaivor­bind de viziunile pline de umor din „La lilieci”, că însuşi Nichita, după „11 elegii”, s-a amuzat să compună „În dulcele stil clasic” etc. etc. Aşadar, se poate face poezie mare şi-n dulcele stil ludic?

Da, se poate face. Dovada? Chiar antologia de faţă. Care începe, alfabetic, cu Emil Brumaru, urmat de nu mai puţin de 21 de condeieri, fiecare cu „păsărica” lui ludică. Mă rog, la unii nu chiar pur-ludică, ci mai degrabă una sarcastică, ca la Paul Vinicius (cu aventura lui macedoneano-bahică), ca la Romulus Bucur (prins de marea dilemă de cum se desface o sticlă de Pepsi) sau ca la Sorin Gherghuţ (prins şi el într-o încurcătură cu nişte… genişti, după ce aparta­mentul i-a fost… minat). E o aşa încântătoare sarabandă de stiluri şi viziuni, încât, o spun cu sinceritate, nici nu mai ştii ce să admiri: jocurile cu şoricei ale celui mai teribil ritmeur şi rimeur (să mi se ierte barbaria!) din poezia românească contemporană, Şerban Foarţă, jocuri pentru care l-ar invidia şi Walt Disney cu Mickey Mouse-su’ lui, drăceştile, apeti­santele vedenii erotice ale lui Mircea Dinescu nu numai din spaţiul autohton, ci şi de la… Moscova (prefaţând, poate, o istorică împăcare bahică între Băsescu şi Rogojin…), autoi­ronia Ioanei Crăciunescu, ce compune o splendidă elegie a paturilor prin care, singuratecă, a trecut, puseurile tandru-virile ale lui Emil Brumaru, portretul excitant ale unei mignone din Satu-Mare trasat cu pensulă vioaie de Ion Mureşan, balada îndrăgostitului de net povestită mironra­duparaschivesc de Dan Mircea Cipariu, parodia emines­cian „Luna pe bloc” a lui Florin Dumitrescu, cele zece porunci din „Cântecele lui Huppy” ale lui Horia Gârbea, „Cântecul de trecut strada” al lui Florin Iaru, inedita perso­nificare a morţii făcută de Horaţiu Mălăele (Obosită-n bălării/ Oftă Moartea:/”C’est la vie…”), emoţionantele încercări ale lui Ioan Es.Pop de a se lăsa de băut, imaginea unui Bucu­reşti onanist înregistrată de retina lui Bogdan O. Popescu, extraordinarul „Ion de la gară” al lui Nicolae Prelipceanu, „arghezirile” lui George Stanca, „Sfaturile pentru Veronica Micle”(!) ale lui Adrian Suciu, poemul dur al lui Eugen Suciu despre „ascensiunea unei categorii sociale nepotri­vite”, teribila, inegalabila consolare a lui Robert Şerban că femeile atât de frumoase pe care le vede coborând dintr-o maşină sport „poate sunt curve”, „poem(ul) cu Vanghelie” al lui Grigore Şoitu şi, în fine, trei din producţiunile acestui „rege-al parodiei, vesnic tânăr şi ferice”, Lucian Perţa, după Eminescu, Labiş şi George Coşbuc.

În concluzie, acest „Salon” pe care vi-l propunem nu este un „Salon al Refuzaţilor”, ci, dimpotrivă, un „Salon al Iniţiaţilor” în marea poezie, fie ea atinsă de un virus ludic. Aşadar – un regal.

Ioan Groşan

SALONUL LUDICILOR este publicat şi tipărit la Editura şi Tipografia Tracus Arte din Bucureşti, în 1049 de exemplare, cu o copertă de Mihai Zgondoiu şi cudesene şi caricaturi de Horaţiu Mălăele. Selecţia autorilor  a fost realizată de Dan Mircea Cipariu. Machetare şi layout: Emilia Petre. Corector: Vasile Mihalache.Redactor de carte: Ioan Cristescu. Prefaţa: Ioan Groşan. 49 de exemplare apar numerotate de la 1 la 49, în ediţie bibliofilă.

Fotografii de Mihai CONSTANTINEANU
www.neanu.ro