spot_img

Program integral Mozart, transmis live, în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“

Joi, 22 octombrie 2020, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul Lior Shambadal, va susține, de la ora 19.00, un program integral semnat de Wolfgang Amadeus Mozart, în regim live, în cadrul stagiunii online. Concertul este transmis în direct, fără spectatori, din Sala mare a Ateneului Român, pe canalele online ale instituției. Programul Mozart este alcătuit din Concertul în re major pentru vioară, pian şi orchestră, KVApp.56 (completare de Philip Wilby), cu  violonistul Florin Croitoru şi pianistul Cristian Niculescu în ipostază solistică, Motetul în re major, Ave Verum Corpus, KV618, Missa în do major, KV220.  Corul Filarmonicii „George Enescu“ este pregătit de Iosif Ion Prunner. „Va fi o premieră cu Missa în do major KV220, alături de cunoscutul dirijor Lior Shambadal. De asemenea, va fi interpretat în premieră la Ateneu, Concertul în re major pentru vioară, pian şi orchestră“, subliniază dirijorul Iosif Ion Prunner.

„Concertul în re major pentru vioară, pian şi orchestră, KV App. 56 este o lucrare reconstruită de compozitorul şi muzicologul britanic Philip Wilby, din care Mozart a conceput un fragment de 120 de măsuri din partea întâi. Philip Wilby a finalizat această primă mişcare, iar pentru următoarele două a ales să orchestreze secţiunile similare dintr-o lucrare din aceeaşi perioadă, şi anume Sonata pentru pian şi vioară în re major, KV 306, apreciind că aceasta din urmă pare să fi fost compusă pe scheletul concertului neterminat“, explică muzicologul Octavia-Anahid Dinulescu.

 

Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii „George Enescu“

Dirijor

LIOR SHAMBADAL

Solişti

FLORIN CROITORU

CRISTIAN NICULESCU

Program

Wolfgang Amadeus Mozart

Concert în re major pentru vioară, pian şi orchestră, KVApp.56 (completare de Philip Wilby)

Motet în re major, Ave Verum Corpus, KV618

Missa în do major, KV220

Dirijorul corului

IOSIF ION PRUNNER

Concertul transmis live de pe scena Ateneului Român va putea fi ascultat pe canalele online ale Filarmonicii „George Enescu“: site (https://www.fge.org.ro/), pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/filarmonica.george.enescu/) și pe canalul YouTube (https://bit.ly/2wMctlw).

***

Lior Shambadal

Născut la Tel Aviv în 1950, Lior Shambadal a studiat în oraşul natal violă, trombon, compoziţie (cu Sergiu Natra) şi dirijat. A continuat la Mozarteum Salzburg, unde a lucrat cu Carl Melles. S-a stabilit apoi la Viena şi a fost îndrumat de dirijori de renume: Hans Swarowsky, Carlo Maria GiuliniIgor MarkevitchSergiu CelibidacheFranco Ferrara. Şi-a extins studiile şi asupra altor domenii, precum muzica electronică şi compoziţia, cu Witold Lutoslawski şi Henri Dutilleux, şi fenomenologia muzicală, la Universitatea „Johannes Gutenberg” din Mainz. Compozitor prolific, Lior Shambadal are o creaţie ce cuprinde cu precădere muzică de cameră şi lucrări simfonice. Dirijor principal la Berliner Symphoniker timp de 22 de ani (1997-2019), are o carieră bogată în angajamente ca director muzical şi dirijor invitat în Europa, Asia, Israel şi pe continentul american. În cele peste două decenii la pupitrul Berliner Symphoniker, a dirijat renumita orchestră berlineză în numeroase concerte la Berlin Philharmonie şi la Konzert Haus, precum şi în turnee în Japonia, China, Coreea, Italia, Spania, Irlanda, Anglia, Franţa, Germania.

În 2009-2010 a fost director muzical la Orquesta Filarmónica de Bogotá din Colombia, alături de care a realizat turnee în China şi în Itali.  În 1980, Lior Shambadal a devenit dirijor principal la Haifa Symphony Orchestra, iar între 1986 şi 1993 a dirijat Kibbutz Chamber Orchestra Tel Aviv, cu numeroase turnee europene. Între 2000 şi 2003 a condus Orchestra Simfonică Radio din Ljubljana. Fondator al ansamblului Musica Nova din Tel Aviv, Lior Shambadal de asemenea a condus formaţia Mendelssohn Players din Berlin. Repertoriul său în genul operei cuprinde peste 40 de titluri din literatura consacrată (germană, italiană, franceză, rusă, engleză), precum şi prime audiţii absolute, dintre care se pot menţiona “Gesualdo” de Franz Hummel şi “Kirisk” de Magret Wolf, cu un libret de D. Aitmatow. Din 1993 şi până în 2000 a deţinut postul de director general muzical la Pfalztheater Kaiserslautern, realizând peste 400 de spectacole, inclusiv cu ocazia inaugurării noii clădiri a operei. Alte apariţii pe scenele teatrului liric îl regăsesc pe Lior Shambadal în Canada (Ontario Opera), Israel (New Israeli Opera şi Kibbutz Chamber Orchestra) şi Rusia (Teatrul Bolşoi din Moscova). Lior Shambadal susţine frecvent cursuri de măiestrie de dirijat şi de interpretare de lied, în Berlin, Vicenza, Roma, Imola, Pescara, în Republica Cehă şi în America de Sud.

 

***

 

Florin Croitoru, 2007, foto: Egyed Ufo Zoltan

Violonistul Florin Croitoru s-a lansat într-o carieră de succes pe plan internaţional în urma debutului său ca solist cu Orchestra Filarmonicii din Viena sub bagheta lui Christoph von Dohnanyi, când a fost elogiat de presa austriacă drept „un solist fenomenal”. S-a format sub îndrumarea unor pedagogi din România, fiind discipolul maestrului Ştefan Gheorghiu şi a urmat cursurile de măiestrie ale profesorilor Erick Friedman, Herman Krebbers şi Jacques Ghestem, Eduard Schmieder, Victor Danchenko. Este deţinătorul a 11 premii la concursuri internaţionale de vioară, în 1992 fiind laureatul concursului „Fritz Kreisler” de la Viena. A susţinut numeroase concerte şi recitaluri pretutindeni în lume. Interpretările sale au fost transmise în difuzări live la diferite posturi de radio şi TV din SUA, Ungaria, Italia, Franţa, Austria, Japonia, Irlanda, Islanda, Suedia, Polonia, Norvegia, Marea Britanie, România. De asemenea, are numeroase  înregistrări pe CD cu majoritatea lucrărilor din literatura pentru vioară. Are în repertoriu piese din cele mai diverse epoci stilistice, de la preclasic la muzică contemporană, precum şi câteva programe rare de recital, cum sunt „Nicolo Paganini – 24 de Capricii pentru vioară solo”, „Fritz Kreisler – Universul miniaturilor”, „Virtuozitatea violonistică”, „Florin Croitoru cântă propriile transcripţii şi compoziţii originale”. În 2013, Florin Croitoru a publicat în premieră mondială două albume de transcripţii pentru vioară solo, realizate după unele dintre cele mai frumoase şi dificile piese de virtuozitate compuse pentru pian (www.maximumpublishinghouse.webs.com). Pe lângă activitatea concertistică în turnee în străinătate, începând cu anul 1999 solistul desfăşoară o bogată activitate pedagogică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2003, prin susţinerea tezei de doctorat, s-a materializat cercetarea sa în ceea ce priveşte o nouă metodă de predare a viorii. Ca rezultat, studenţii săi au fost premiaţi la diferite concursuri naţionale şi internaţionale de vioară. De asemenea, Florin Croitoru este invitat ca membru în juriu la concursuri internaţionale.

***

Pianistul Cristian Niculescu desfăşoară o bogată activitate concertistică în săli de prestigiu precum Philharmonie Berlin, Gasteig München, Konzerthaus Berlin, Deutsche Oper Berlin, studiourile de concerte ale Radioului Danez din Copenhaga sau de la Norddeutscher Rundfunk Hamburg, în Franţa, Anglia, Italia, Danemarca, Norvegia, Austria, Japonia şi în SUA. A studiat la Bucureşti cu Cristina Georgescu şi cu Sandu Sandrin şi la Berlin, la Hochschule der Künste, cu Hans Leygraf şi Georg Sava. În perioada 1994-1999 a urmat cursuri de măiestrie cu Dmitri Bashkirov la Salzburg şi la Madrid. A debutat ca solist cu Orchestra Naţională Radio din Bucureşti în 1987 şi în recital la Ateneul Român în 1988; a concertat cu numeroase orchestre din România: Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj sub bagheta maestrului Emil Simon, iar după anul 1999 cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Naţională şi cu Orchestra de Cameră Radio şi cu toate orchestrele filarmonicilor din România. În străinătate este invitat să colaboreze atât ca solist, cât şi în cadrul serilor de muzică de cameră organizate de Cleveland Chamber Symphony, Berliner Philharmoniker, Berliner Sinfonie-Orchester, Norddeutscher-Rundfunk Orchester Hamburg, Brandenburgische Philharmonie Potsdam, Münchner Philharmoniker şi Deutsches Symphony Orchestra Berlin. A fost invitat la renumite festivaluri internaţionale: în Germania la Berliner Festspielen, Musik-Bienale für Zeitgenössische Musik Berlin, Hamburger Musikfest, Nürnberger Tage Neuer Musik, Potsdamer Musikfestspielen, Festivalurile de la Schloss Honhardt şi Schloss Glienicke; în Norvegia la Festivalul Internaţional „Grieg” şi Festivalul de muzică nouă „Autunale” din Bergen; în Danemarca la Festivalurile internaţionale Sobygard, Skagen şi Vendsyssel Festival; în Austria, în cadrul Academiei de vară Mozarteum de la Salzburg; în România, la Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi (Bucureşti  2000, 2001 şi 2005), Festivalul Internaţional „George Enescu” Bucureşti, Festivalul „Classic Openair am Gendarmenmarkt” Berlin.

***

Siteul Filarmonicii „George Enescu“
Pagina YouTube a Filarmoncii „George Enescu“
Pagina de Facebook a Filarmonicii „George Enescu“

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508