spot_img

Prima rută culturală România-Moldova, la Forumul Anual Consultativ al Rutelor Culturale Europene

În perioada 2-4 octombrie 2019, la Sibiu, are loc cea de-a 9-a ediție a Forumului Anual Consultativ al Rutelor Culturale Europene la care participă și Republica Moldova alături de România. Cele două state și-au unit eforturile în vederea promovării potențialului turistic la nivel regional, contribuind la creșterea numărului de vizitatori internaționali pe ambele maluri ale Prutului. 

<<Ruta transfrontalieră culturală ,,Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt” constituie un rezultat combinat, care valorifică potențialul cultural-istoric comun prin unificarea instrumentelor de promovare și a marketingului de destinație pentru transmiterea unui mesaj cultural-turistic coerent. Această nouă inițiativă reprezintă un instrument modern prin care nu doar protejăm tezaurul istoric și spiritual care ne unește, dar și înscriem țările noastre pe harta turistică a lumii. Conjugarea eforturilor pentru promovare, capitalizarea conectivității aeriene și terestre pe care o posedă statele noastre, extinderea turismului prin diversificarea ofertei culturale sau creșterea contribuției turiștilor pentru serviciile propuse constituie doar câteva elemente prin care putem colabora la sporirea impactului socio-economic în țările noastre”>>, a declarat Rodica Verbeniuc, directorul general al Agenției pentru Investiții din Republica Moldova.

 

Sectorul turismului cunoaște, în prezent, o creștere mai rapidă decât dezvoltarea economiei la nivel global. Conform datelor Organizației Mondiale a Turismului (OMT) pentru 2018, numărul turiștilor internaționali a crescut cu 5%, fiind de 1.4 miliarde, iar ponderea sectorului turistic la PIB global este de 10%. Serviciile din acest sector constituie 30% din volumul exportului de servicii, iar fiecare al 10-lea loc de muncă este generat de această industrie. În acest context, și România și Republica Moldova își propun să implementeze acțiuni care să contribuie la dezvoltarea sectorului.

 

Traseul turistic ,,Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt”, care străbate cca. 2000 de km, include atât obiective istorice și legendare în relație cu Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt (20 pe teritoriul României și 9 în Republica Moldova), dar și peste 80 de alte atracții turistice din ambele țări care completează traseul spiritual și oferă turiștilor o experiență diversificată. Ruta prezentată nu este un itinerar fix, ci o inițiativă instituțională de a identifica și articula, printr-un traseu transfrontalier, cât mai multe obiective cultural-istorice și turistice din ambele țări. Turiștii de pe ambele maluri ale Prutului vor putea parcurge în totalitate această rută sau vor putea selecta anumite obiective, în funcție de interese.

 

Pentru Republica Moldova această rută înseamnă o mai largă deschidere către turismul extern, precum și valorificarea poziționării sale geografice. Totodată, Republica Moldova complementează într-un mod spectaculos oferta spirituală prin experiențele solicitate de turistul modern: gastronomice, vitivinicole, culturale, și a turismului de aventură. Circa 45% din turiștii internaționali  preferă să viziteze țări emergente, 27% sunt în căutare de ceva nou, iar 70 % sunt promotorii turismului prin care susțin comunitățile”, a menționat Rodica Verbeniuc.

Ruta lui Ștefan cel Mare și Sfânt” reprezintă pentru toți românii o oportunitate de conștientizare și de promovare a valorilor culturale și turistice comune. În itinerarul dedicat voievodului Ștefan cel Mare, în România sunt recomandate obiective precum Cetatea Sucevei, Mănăstirea Putna, Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuți, Palatul Culturii din Iași, Cetatea Neamț, Ansamblul monumental Podul Înalt-Vaslui, Ansamblul Curților Domnești de la Vaslui, etc. Din Republica Moldova sunt incluse Mănăstirea Căpriana, Complexul arheologic Orheiul Vechi, Cetatea Soroca, Cetatea Tighina, satul Mereni – care este o fostă localitate de răzeși ctitorită de marele Voievod, regiunea viticolă Ștefan Vodă – cu o serie de crame celebre deja la nivel înternațional etc.

Introducerea domeniilor viticole, a podgoriilor și a beciurilor domnești în Ruta Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt în România și în Republica Moldova nu este întâmplătoare, istoricii indicând faptul că Moldova statală în Evul Mediu a fost una dintre cele mai importante regiuni de cultivare a viţei-de-vie și de producere a vinului, iar podgoriile erau deţinute de domnitorii ţării. Conform acestora, viticultura a atins apogeul în secolul XV în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, care a creat postul de Paharnic la curtea domnească, a adus soiuri noi de viţă-de-vie, a înfiinţat crame și a modernizat procesul de producere a vinului.

 

Ruta transfrontalieră ,,Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost anunțată oficial în cadrul Târgul de Turism al României (TTR), organizat la București pe 21 februarie 2019, ca rezultat al Acordului dintre România și Republica Moldova privind colaborarea pentru promovarea turismului, semnat la 22 noiembrie 2018.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508