spot_img

Povestea unei trilogii cu Daniela Zeca la Humanitas Cişmigiu

Joi, 18 aprilie 2013, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta, nr. 38), Daniela Zeca-Buzura va împărtăşi „Povestea unei trilogii” – secrete din culisele scrierii romanelor ”Istoria romanţată a unui safari”, ”Demonii vîntului” şi ”Omar cel orb”, publicate la Editura Polirom, şi în ediţie digitală, şi devenite în scurt timp de la apariţie bestselleruri. Participă, alături de autoare: Daniel Cristea-Enache, Cristian Tabără. Fragmente în lectura actorului Marius Bodochi.  Recital Amir Heydarkhodaee şi Ati de Chile – Persian Afro-American Music InFusion.

La sfârşitul lui 2009, după ce romanul ”Istoria romanţată a unui safari” şi-a epuizat patru tiraje succesive, a fost declarat bestseller, iar critica literară l-a considerat o „variantă feminină şi postmodernă” a celebrului Maitreyi al lui Mircea Eliade, Daniela Zeca – o autoare care se întorcea în literatura română după o tăcere de 9 ani – şi-a declarat intenţia de a continua scriind o „trilogie orientală”, o suită de trei poveşti ale alterităţii şi ale iniţierilor eşuate. Astfel, după o documentare asiduă şi după ce a parcurs Africa de Nord, Iordania, Libanul şi Iranul, a locuit în familii de musulmani şi a purtat văl, uitându-şi voit privilegiile, deprinderile şi libertăţile occidentale, autoarea a încheiat, la sfârşitul anului 2012, cea de-a treia carte a unei explorări inedite şi palpitante pe care un spirit european o face în lumea secretă şi necunoscută a Orientului Mijlociu. Viziunea autoarei nu are nimic turistic şi trece dincolo de clişeele curente pe care, din ignoranţă sau din comoditate, le vehiculăm atunci când facem referiri la orizontul Persiei vechi şi al Iranului actual sau la recenta „primăvară arabă”.

În acest context, nici rebela şi pasionala Darrielle, nici bijutierul-alchimist Saiyed şi nici exilatul Omar nu mai apar ca simple personaje exotice şi fascinante ale unui univers diferit de Europa, ci ca destine marcate de convulsiile lumii globale în care trăim şi în care temerile, dilemele şi neîmplinirile sunt comune: fuga, destrămarea ideii de sine într-o civilizaţie a excesului, singurătatea şi iluzia puterii câştigate prin forţă şi bani, singurătatea şi finalul dezastruos al acestor nefericiri. Concluzia, tristă, este că nu rămânem niciodată fideli promisiunilor pe care le facem.

În octombrie 2012, când Omar cel orb, ultimul titlu al trilogiei, a intrat în librării, prozatoarea nu a făcut decât o confesiune eliptică: „În ianuarie 2010, când am urmărit pe CNN inaugurarea celui mai înalt turn din lume, Burj Khalifa, din Emiratele Arabe, am ştiut că voi pleca spre Dubai, ca să spun chiar dinăuntrul lui un basm parodic şi modern despre opulenţă, aur şi putere, iar când Demonii vântului a fost gata, m-am îndreptat înspre controversatul Teheran al lui Mahmoud Ahmadinejad, ca să vorbesc despre credinţă, iubire şi moarte. Iranul profund în care am trăit ca o femeie şiită şi despre care am scris nu e unul despre care puteţi afla din ştirile de la TV sau dintr-un film de Oscar, precum recentul «Argo» al lui Ben Affleck, şi de aceea cred că drumul către întîlnirea încordată şi intensă pe care v-am rezervat-o cu cele trei teritorii orientale văzute cu ochii unei prozatoare ce a locuit până nu demult în fosta enclavă estică de dincolo de zidul Berlinului trebuie început cu povestea islamică a unui exil, pentru a ajunge sub zarea deschisă a dragostei care ne salvează”. Dincolo de sugestiile acestei mărturisiri, atât critica literară, cât şi numeroşii cititori au descifrat în cele trei romane o hartă simbolică a interiorităţii neconsolate, valabilă pentru oricare individ implicat şi lucid al planetei, la începutul celui de-al treilea mileniu. De aceea, s-a spus, putem vorbi despre literatura Danielei Zeca „precum despre vraja hipnotică a unui cântec de sirenă, măiestrit în ani lungi de tăcere”.

Daniela Zeca este absolventă a Facultăţii de Litere din Bucureşti, a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a unui masterat în ştiinţele comunicării. Din anul 2001 este doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti şi lector la catedra de presă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul aceleiaşi universităţi. La sfîrşitul anului 2006 a primit distincţia „Personalitatea europeană a anului pentru România” – secţiunea televiziune, acordată de Fundaţia Eurolink şi Comisia Europeană. Din martie 2003 a fost redactor‑şef al redacţiei Literatură Arte, iar ulterior directorul canalului TVR Cultural. A mai publicat volumele: Orfeea (poezie, Viitorul Românesc, 1994), Îngeri pe carosabil (proză, Coresi, 2000), Melonul domnului comisar (critică literară, Curtea Veche, 2005), Jurnalismul de televiziune (Polirom, 2005), Totul la vedere. Televiziunea după Big Brother (Polirom, 2007), Veridic. Virtual. Ludic. Efectul de real al televiziunii (Polirom, 2009), Istoria romanţată a unui safari(roman, Polirom, 2009, 2011; Premiul revistei Convorbiri literare), Zece zile sub văl / Ten Days Under the Veil (jurnal de călătorie, Litera, 2011) şi Omar cel orb (roman, Polirom, 2012).

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508