spot_img

O livadă cu nostalgii voyeuriste

Fotograme  de râs, tristețe, ironie și o furtună de sentimente este ceea ce regizorul georgian David Doiashvili a creat pe scena Teatrului Național din București, în ”Livada de vișini” a lui A.P. Cehov, ca într-un altfel de ochean întors și interior. Un spectacol la care nu poți merge decât cu mintea deschisă și asta nu doar pentru că spectacolul conține scene de nuditate ci și pentru că această cronică de familie care ți se oferă, într-un format scenografic de reality show parafrazat, îți frânge inima trecându-te prin toate etapele vieții. Într-o lume în care totul pare a fi la vedere și de vânzare, cei de pe scenă și cei din sală devin consumatorii unor nostalgii voyeuriste și interșanjabile.

Duminică, 12 noiembrie 2017, la Sala Mare a Teatrului Național din București, a avut loc premiera spectacolului ”Livada de vișini”, de A.P. Cehov. Traducere: Mașa Dinescu. Regie: David Doiashvili. În rolul Ranevskaia a jucat Monica Davidescu ( rolul este jucat alternativ de  Monica Davidescu şi Irina Movilă). Lopahin este interpretat de Ioan Andrei Ionescu, iar Mihai Constantin îl joacă pe  Firs. Celelalte roluri sunt interpretate de: Crina Semciuc, Raluca Aprodu, Gavril Pătru, Rareş Andrici, Vitalie Bichir, Istvan Teglas, Idris Clate, Ana Covalciuc, Silviu Mircescu. Muzica spectacolului este compusă de colaboratorul regizorului, muzicianul Nikoloz Rachveli Memanishvili, scenografia este semnată, în colaborare, de Tamara Kvesitadze (Georgia) şi Gabi Albu, iar coregrafia aparţine artistului Florin Fieroiu. Spectacolul a avut premiera internaţională la Festivalul Internaţional de Teatru de la Tbilisi (8 şi 9 octombrie 2017), iar premiera națională pe 11 noiembrie 2017.

Acţiunea se petrece la moşia Liubovei Andreevna Ranevskaia, care se întoarce de la Paris împreună cu fiica ei Ania. Pe scenă totul este construit în așa fel încât spectatorii să privească printr-un colț de fereastră în casa și în sufletele acelor oameni.

Monica Davidescu strălucește în rolul Liubovei Andreevna Ranevskaia. Este o femeie epatantă care atrage atenția asupra ei. Raneskaia şi fratele ei, Gaev (Gavril Pătru), se gândesc cu nostalgie la casa lor de la ţară, la camerele lor de când erau copii, la vişinii în floare. Cu toate astea, Raneskaia nu cere ajutorul unei mătuşi bogate care ar putea împiedica vânzarea moşiei, iar Gaev joacă biliard în aşteptarea dezastrului.

Ania şi Trofimov reprezintă tinerețea. Copilăria Aniei (Crina Semciuc) este legată de Trofimov și învie în această perioadă. Ania se alintă ca o fetiță pentru a seduce. Trofimov (Rareș Andrici) este student, de 15 ani se străduiește să termine facultatea. Un personaj timid și cald interpretat cu naturalețe de Rareș Andrici.

Lopahin (Ioan Andrei Ionescu) este cel care cumpără livada pentru a construi case de vacanță: „Am cumpărat moşia pe care tata şi bunicul meu au fost iobagi”. Copilăria lui a fost tristă și poate de aici dorința de a cumpăra livada. Nuditatea lui Lopahin ia prin surprindere spectatorii. Psihologia lui este una întortocheată. El are frustrări. Ioan Andrei Ionescu și-a însușit minuțios trăsăturile și comportamentul personajului. ”Cred că viziunea lui Doiashvili, căreia mă supun în Livada de vișini, este scoaterea din umbră a lui Cehov și punerea lui la vedere într-o cutie de cristal” (Ioan Andrei Ionescu, în caietul program al spectacolului)

Charlotta ( Istvan Teglas) face din când în când câte o scamatorie. Ea știe dinainte ce se va întâmpla și este un personaj cu ironie și auto-ironie. Costumul purtat la începutul spectacolului te face să te gândești dacă Charlotta este într-adevăr personajul feminin al lui Cehov sau reprezintă un obiect ori o idee.

Mihai Constantin îl joacă magistral pe Firs, slujitorul credincios. ”Viaţa mea a trecut de parcă nici n-am trăit-o”, spune el în Actul IV. ”Actul IV este actul lui Firs, este punctul de vedere al unui observator” (David Doiashvili, în caietul program al spectacolului)

***

Livada de vișini

de A.P. Cehov

Traducere: Mașa Dinescu

Regie: David Doiashvili

Scenografie: Tamara Kvesitadze,Gabi Albu

Asistent coordonator: David Murman Kartozia

Asistent regie: Laura Grosu

Coregrafie: Florin Fieroiu

Muzica originală: Nikoloz Rachveli Memanishvili

Regia tehnică: Costi Lupșa

Data premierei: 11.11.2017 Durata: 3 h 30 min / Pauză: Da

***

Următoarele reprezentații:  8 și 9 decembrie 2017, ora 19.00, Sala Mare

***

Spectacolul nu este recomandat persoanelor cu vârsta sub 16 ani – conține scene de nuditate!

Din cauza efectelor stroboscopice și de lumină, de scurtă durată și intensitate, spectacolul nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate și celor care suferă de epilepsie!

Simona IONIȚĂ

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508