spot_img

M.H. Maxy, Geo Bogza, Aurel Baranga și Dida Solomon-Callimachi, la Avangarda revizitată

Marți, 25 noiembrie 2014 și vineri, 28 noiembrie 2014, ora 18.00, la Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) – Sala „Jean Georgescu”, va avea loc evenimentul Avangarda revizitată: Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României (concept și viziune curatorială: Igor Mocanu) – ediția a IV: Avangarda românească – sesiunea a IX-a: M.H. Maxy; Geo Bogza și Aurel Baranga; Dida Solomon-Callimachi.  Organizator: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României.

Ca și până acum, am prefațat seria jurnalelor de actualități având în centrul lor două figuri importante ale avangardei din România – Geo Bogza și Aurel Baranga – cu un alt documentar inedit, aflată încă în lucru, de data aceasta despre un fondator al constructivismului și ulterior integralismului din România – M.H. Maxy. Experiența lui Maxy cu cinematografia este și mai săracă. Un oarecare „M. Maxy” apare ca scenarist al filmului Survivre (1923), regizat de Édouard Chimot, însă e puțin probabil ca acesta să fie brăileanul Max Herman, devenit ulterior Max Hermann Maxy sau, cum e în genere cunoscut, M.H. Maxy, expozant la Der Sturm și Bauhaus. Documentar interesant întrucât, în primul rând, autorul acestuia este nepotul artistului avangardist, care pleacă din SUA în Europa, la Desau, pe urmele unchiului său, pentru a documenta o retrospectivă din 2007 a pictorului și decoratorului constructivist, trasând pe parcurs liniile din ce în ce mai distincte ale poveștii personale, împletită cu cea a pictorului și decoratorului român. Jurnalele de actualități prefațează, la rândul lor, o peliculă aparte, destul de puțin discutată la noi – Trenul fantomă – un film polițist din 1933, regizat de Jean Mihail, însă care a beneficiat de participarea extraordinară pentru noi a actriței și autoarei avangardiste Dida Solomon-Callimachi, fondatoare, alături de soțul ei, Scarlat Callimachi, a revistei de artă constructivistă Punct, în care aceasta semna poeme avangardiste alături de Ion Vinea, Ilarie Voronca, Mihail Cosma ș.a.

Filme:

M.H. MAXY

SEARCHING FOR MAXY

SUA, 2013, Documentar, 33 min. R. Lee Dragu, M: Matthias Weber, Producător: Lee Dragu

GEO BOGZA

DREPTURILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE ÎN RPR

România, 1952, reportaj. Cu: Marcel Breslașu, Geo Bogza, Costache Antoniu, Maria Banuș. Producător: Actualitatea în imagini nr. 39 / 1952

Ediție specială cu subiect unic: Noul proiect de Constituție. – Despre drepturile minorităților naționale în RPR. La Casa Scriitorilor se dezbate proiectul de Constituție. Imagini cu Marcel Breslașu, Geo Bogza, Costache Antoniu, Maria Banuș.

ÎMPOTRIVA ARMELOR NUCLEARE

România, 1957, reportaj. Cu: Horia Hulubei, Vasile Mârza, Geo Bogza, Ștefan Ciorvași, Alexandru Ionescu, Sanda Rangheț, Matei Socor. Producător: Actualitatea în imagini nr. 23 / 1957, subiect a.

Ce vor popoarele. – Imagini de arhivă cu explozii atomice și mitinguri pentru pace în U.R.S.S., Germania și Japonia. La București are loc o întrunire a oamenilor de știință împotriva armelor nucleare. Vorbește Horia Hulubei. O delegație română formată din Vasile Mârza, Geo Bogza, Ștefan Ciorvași, Alexandru Ionescu, Sanda Rangheț și Matei Socor este filmată plecând de pe aeroportul Băneasa la Sesiunea Comitetului Mondial pentru apărarea păcii ce se desfășoară la Colombo, Ceylon.

PENTRU INTERZICEREA ARMELOR ATOMICE

România, 1957, reportaj. Cu: Horia Hulubei, Vasile Mârza, Geo Bogza, Ștefan Ciorvași, Alexandru Ionescu, Sanda Rangheț, Matei Socor. Producător: Actualitatea în imagini nr. 26 / 1957, subiect a.

Pentru interzicerea armelor atomice. – Pe aeroportul Băneasa este filmată sosirea delegației române de la Sesiunea Comitetului Mondial pentru apărarea păcii desfășurată la Colombo, Ceylon.

DECORĂRI LA M.A.N.

România, 1958, reportaj. Cu: Geo Bogza, Cicerone Theodorescu, Ion Gheorghe Maurer. Producător: Actualitatea în imagini nr. 7 / 1958, subiect a.

Decorări la M.A.N. – La M.A.N. s-a desfășurat ceremonia de decorare a unor oameni de cultură. Scriitorului Geo Bogza i s-a decernat „Steaua R.P.R.” clasa a II-a, iar lui Cicerone Theodorescu „Ordinul muncii” clasa I. Discursul lui Ion Gheorghe Maurer și răspunsul lui Geo Bogza.

PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN ROMÂNIA

România, 1958, reportaj. Cu: Geo Bogza, Horia Hulubei, Mihai Ralea. Producător: Actualitatea în imagini nr. 15 / 1958, subiect b.

Evenimentele săptămânii. – Plenara Consiliului Național pentru Apărarea Păcii din România. Vorbesc Geo Bogza, Horia Hulubei, Mihai Ralea. Este aprobat un plan de acțiune pentru pregătirea conferinței naționale a acestui consiliu. Este adoptată și o moțiune prin care se salută hotărârea Sovietului Suprem al P.C.U.S. de încetare unilaterală a experimentelor cu arme nucleare.

SCRIITORUL REVOLUȚIONAR ALEXANDRU SAHIA

România, 1958, reportaj. Cu: George Macovescu, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Mihnea Gheorghiu. Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect c.

Evocări. – Aniversarea a 50 de ani de la nașterea scriitorului revoluționar Alexandru Sahia. Revistele sale: „Veac nou”, „Bluze albastre”. Literatura avangardistă și militantă: „Revoltă în port”, „U.R.S.S. azi”, „Șomaj fără rasă”. Fotografii, inclusiv de pe patul de suferință, manuscrise. Discursuri George Macovescu, Geo Bogza. Eugen Jebeleanu recită poemul propriu „În satul lui Sahia”. Mihnea Gheorghiu citește din nuvela lui Sahia, „Uzina vie”.

ȘEDINȚA PLENARĂ A COMITETULUI NAȚIONAL PENTRU APĂRAREA PĂCII ÎN R.P.R.

România, 1960, reportaj. Cu: Geo Bogza, Ion Sas, Sandu Aranghez. Producător: Actualitatea în imagini nr. 10 / 1960, subiect b.

Reportajele săptămânii. – La 1 martie, a avut loc ședința plenară a comitetului național pentru apărarea păcii în R.P.R. Printre tovarășii care și-au expus opiniile se numără Geo Bogza, Ion Sas și Sandu Aranghez.

CONGRESUL MONDIAL PENTRU DEZARMARE ȘI PACE

România, 1962, reportaj. Cu: Geo Bogza, Mihail Ralea, Horia Hulubei, Maria Groza. Producător: Actualitatea în imagini 30 / 1962, subiect b.

Evenimentele săptămânii. – La congresul mondial pentru dezarmare și pace, Geo Bogza prezintă darea de seamă. Printre participanți mai apar Mihail Ralea, Horia Hulubei, Maria Groza.

ALEGERILE LEGISLATIVE ȘI LOCALE DIN 7 MARTIE

România, 1965, reportaj. Cu: Geo Bogza. Producător: Actualitatea în imagini nr. 3 / 1965, subiect d.

Agenda electorală. – Desemnarea delegaților Frontului Democrației Populare pentru alegerile legislative și locale din 7 martie. Geo Bogza este desemnat candidat MAN. La alegerile comunale e desemnată o femeie.

AUREL BARANGA

„MIELUL TURBAT”

România, 1954, reportaj. Cu: Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Alfred Alessandrescu. Producător: Actualitatea în imagini nr. 2 / 1954, subiect c.

Radiodifuziunea română. – Aspecte din diferite studiouri ale Radiodifuziunii române. Se înregistrează piesa „Mielul turbat”, cu Grigore Vasiliu Birlic. Sică Alexandrescu urmărește înregistrarea. Orchestra simfonică și Corul radio dirijate de Alfred Alessandrescu înregistrează sincron Simfonia a IX-a de Beethoven.

CRONICĂ TEATRALĂ

România, 1954, reportaj. Cu: Aurel Baranga, Ileana Predescu, Jules Cazaban, Flori Gheorghiu, Adela Voinescu, Lucia Sturza Bulandra, Sică Alexandrescu, Fory Eterle. Producător: Actualitatea în imagini nr. 44 / 1954, subiect e.

Cronică teatrală; Aurel Baranga la masa de lucru scriind o piesă de teatru; ședință la teatrul Municipal din București la care participă Ileana Predescu, Jules Cazaban, Flori Gheorghiu, Adela Voinescu, Lucia Sturza Bulandra în vederea punerii în scenă a piesei; montarea decorurilor, realizarea costumelor și o repetiție a piesei condusă de Sică Alexandrescu la care participă Fory Eterle și Ileana Predescu.

ÎNTÂLNIRE CULTURALĂ LA ATHENEE PALACE

România, 1955, reportaj. Cu: Marcel Breslașu, Aurel Baranga, Pierre Georges, Alberto Brussone, Paul Hogarth, Imre Komor, Jack Raymond, Robert Merle. Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1955, subiect c.

Întâlnire culturală la Athenee Palace. – La hotelul Athenee Palace are loc o întâlnire culturală la care participă Marcel Breslașu, Aurel Baranga, Pierre Georges, pictorul Alberto Brussone (Argentina), Paul Hogarth (Anglia), ziariștii Imre Komor (Ungaria), Jack Raymond (S.U.A.) și scriitorul francez Robert Merle care dă un interviu sincron.

ASPECTE DIN BÂRLAD

România, 1956, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 2 / 1956, subiect c.

Carnet cultural. – Aspecte din Bârlad cu noua clădire a teatrului din oraș. Sunt filmate imagini din interiorul și exteriorul clădirii și de la spectacolul de inaugurare cu piesa „Mielul turbat” de Aurel Baranga.

CULTURALE. BOTOȘANI

România, 1958, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 37 / 1958, subiect c.

Culturale. – Botoșani – Construirea noului teatru din localitate, „Mihai Eminescu”, este aproape finalizată. Repetiții ale tinerei trupe de actori cu spectacolul „Mielul turbat” de Aurel Baranga. Afișele sunt deja tipărite.

CULTURALE. URSS

România, 1958, reportaj. Cu: Alexandru Ciugaru, Radu Beligan, Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Aurel Baranga. Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect c.

Culturale. – U.R.S.S. – Imagini din jurnale de actualități sovietice: Teatrul Național din București face un turneu în U.R.S.S. Sunt prezentați câțiva actori: Alexandru Ciugaru în Trahanache, Radu Beligan în Dandanache. Sovetskaia Kultura inserează pe prima pagină reportajul despre spectacolele trupei. Revenirea festivă la București, Grigore Vasiliu Birlic printre cei ovaționați. Discursuri ale lui Sică Alexandrescu și Aurel Baranga.

INAUGURAREA TEATRULUI NAȚIONAL DIN BUCUREȘTI

România, 1973, reportaj. Cu: Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu. Producător: Săptămâna în imagini nr. 52 / 1973, subiect a.

Agenda săptămânii. – Inaugurarea Teatrului Național din București. La deschidere participă Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu. Cu prilejul inaugurării se joacă piesele „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea și „Simfonia patetică” de Aurel Baranga.

DIDA SOLOMON-CALLIMACHI

TRENUL FANTOMĂ

România, 1933, film polițist. R: Jean Mihail, Sc: Ludovic Békeffi, după piesa omonimă a lui Arnold Ridley, I: Istvan Eiben, S: Francisc Lohr, M: Mihály Eisemann, Szenkar, P: Studio „Hunia” – Budapesta. Cu: Tony Bulandra, Gheorghe Storin, Lisette Verea, Stroe Atanasiu, Renée Annie, Dida Solomon-Callimachi, Marcel Enescu, G. Păunescu

„Sub pretextul pălăriei luate de vânt, detectivul Morisson trage semnalul de alarmă, iar pasagerii care urmau să schimbe trenul sunt nevoiți să rămână peste noapte într-o gară de frontieră din Statele Unite despre care se credea că este blestemată de trecerea unui tren fantomă care provoacă moartea celui care îl vede. Martori ai unor scene de groază care culminează cu uciderea șefului stației, pasagerii îl ajută pe Morisson să elucideze misterul: trenul fantomă este un tren pe care niște contrabandiști de alcool doreau să=l treacă peste graniță.” (Corina Sanda, Alina Manea)

Mulțumiri speciale: Lee Dragu

Mai multe detalii:

http://www.anf-cinemateca.ro/

http://igormocanu.wordpress.com/2014/11/24/avangarda-revizitata-iv-9-m-h-maxy-geo-bogza-aurel-baranga-dida-solomon-callimachi/

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508