spot_img

Lansarea proiectului ”365 TAGE IN DEUTSCHLAND” / ”365 ZILE ÎN GERMANIA” – Migrația din perspectiva copiilor și a tinerilor

Migrația forței de muncă a fost unul dintre cele mai importante fenomene politice și economice din România începând cu 1989, cu multiple consecințe la nivelul degradării familiei și al reconstrucției căilor subiective de adaptare și dezrădăcinare. Harta migrației prezintă căile personale ale milioanelor de oameni care caută un loc în care nu numai că pot supraviețui, dar în care își pot construi o existență decentă. Proiectul „365 de zile în Germania” se concentrează subiectiv și politic asupra unui grup din Europa care este marginalizat de societate și care se confruntă parțial cu resentimente negative. Deși a existat o legătură puternică între Germania și România de-a lungul istoriei – dacă ne gândim la minoritatea germană din România și la emigrarea românilor în Germania – românii din Europa de Vest au astăzi în mare parte o reputație negativă. Pe baza analizei traseului cultural România-Germania, proiectul atrage atenția asupra efectelor fenomenului migrației în rândul tinerilor, atât pentru cei care se mută într-o cultură nouă, cât și pentru cei care îi integrează. Proiectul va fi lansat pe data de 28 mai 2020, ca site web, la adresa www.365-Tage-in-Deutschland.de și conține un spectacol de teatru realizat de Radu Apostol și Mihaela Michailov, precum și o serie de interviuri cu copii și tineri pe subiectul migrației din punctul lor de vedere, în montaje video realizate de Andrei Bârză.

„365 de zile în Germania” este un proiect în care artiști români și germani investighează cu mijloace teatrale și artă video subiecte precum prietenia, empatia și înstrăinarea din punctul de vedere al migranților, pentru a dezvolta un caleidoscop al acestui fenomen în orașul Berlin. Profesioniști și artiști din România și din Berlin lucrează la proiect împreună cu comunitățile românești din Berlin, cu clasa a VIII-a a Școlii Hector Peterson din Kreuzberg și cu Institutul Cultural Român Berlin. Prin funcția de comentariu de la sfârșitul site-ului web, proiectul sprijină participarea tinerilor care doresc să încorporeze propriile experiențe pe spațiul virtual www.365-Tage-in-Deutschland.de.

 

Proiectul a fost finanțat de Fonds Soziokultur e.V. cu sprijinul Asociației Române pentru Promovarea Artelor Spectacolului. Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și de Goethe-Institut București. În colaborare cu Școala Hector Peterson și cu Institutul Cultural Român Berlin. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

 

Echipă:

Dramaturgie, coordonare artistică: Mihaela Michailov

Regie, coordonare artistică: Radu Apostol

Producție, coordonare artistică: Ciprian Marinescu

Proiectant video, editor: Andrei Bârză

Director de artă, design grafic: Dan Lancea

Pedagogie teatrală: Julia Schreiner

Curatoare spațiu virtual: Silke Wittig

Antrenoare muzicală: Monica Ciută

Traducere textelor din cadrul proiectului: Frank Weigand, Ciprian Marinescu

Manager proiect Școala Hector Peterson: Benita Bandow.

Managere de proiect Institutul Cultural Român: Alexandra Crăsnaru, Daniela Duca

 

Radu Apostol,

născut în 1977, este regizor de teatru, conferențiar univ. dr. al UNATC „I.L. Caragiale” București, Facultatea de Teatru. Este co-fondator al Centrului de Teatru Educațional Replika și co-fondator al dramAcum. Premiul UNITER pentru Debut și Premiul Opera Prima în 2001, pentru regia spectacolului „Acasă” de Ludmila Razumovskaia. În 2005 a fost bursier CEC ArtsLink, rezident al The Cornerstone Theatre Company, Los Angeles. A regizat peste 30 de spectacole de teatru.

 

Mihaela Michailov

este autoare, critic de teatru și dans contemporan și co-fondator al Centrului de Teatrul Educațional REPLIKA. Conduce un doctorat la Universitatea Națională de Artă și Cinematografie Teatrală „I.L. Caragiale”. A dezvoltat programe de teatru educațional și ateliere de teatru pentru tineri și vârstnici. Piesele ei se concentrează pe probleme relevante pentru tineri: violența în școală, eșecul sistemului educațional, copiii singuri ai căror părinți lucrează în străinătate, drepturile copiilor etc.

 

Julia Schreiner

a studiat teatru și film, științe culturale și management cultural la Berlin și Strasbourg. Pe lângă rezidențele la Istanbul, Beijing, Abidjan (Goethe-Institut) și Zürich, ea este dramaturgă de producție din 2005. A colaborat cu Deutsche Oper Berlin, Theaterhaus Gessnerallee, Theater Kiel, HAU, Ballhaus Naunynstraße, Sophiensaele. A inițiat proiecte proprii precum DIE BOHEME AM KOTTBUSSER TOR (cu Deutsche Oper Berlin)‚ DER SCHÖNE TOD (concept + regie/ Artic Opera Norvegia), PHILOSOPHIE FÜR KINDER (serie), FILOU (film documentar, regie & concept). A curatoriat academia de iarnă WINTERAKADEMIE 3 și a fost bursieră a Fundației DEFA, precum și parte din juriile unor festivaluri. Din 2011 până în 2014 a fost dramaturgă de producție/pedagogă teatrală la Theater an der Parkaue, din 2014 până în 2016 a condus departamentul de programe-cadru al teatrului HAU Hebbel am Ufer din Berlin. Din 2016 este, printre altele, dramaturgă de producție la Jugendtheaterwerkstatt (jtw) Spandau, unde este răspunzătoare pentru ansamblul jtw, producțiile internaționale, festivaluri, inclusiv diverse formate artistice. Printre cele mai recente proiecte: DAS LEBEN IST TRAUM, DIE WAHRE GESCHICHTE, PLASTIK FANTASTIQUE și DER HERR DER KRÄHEN, DAS KROKODIL. A cooperat cu colegi din Coasta de Fildeș, Angola, Brazilia, Danemarca, Anglia.

 

Silke Wittig

(* 1981 la Bremen, locuiește la Berlin) este curatoare independentă, mediatoare de artă și autoare de artă contemporană. A studiat fotografie și medii digitale cu Stan Douglas și Hito Steyerl la Universitatea de Arte din Berlin și la École des beaux-arts de Paris. Din 2008 până în 2010 a lucrat pentru colecția de video Forum a Neuer Berliner Kunstverein Berlin (n.b.k.). Din 2010 până în 2012 a condus departamentul cultural al ONG-ului LOJA din Tetovo / Macedonia, ca parte a programului Robert Bosch Cultural Managers Network. Din 2012 până în 2016 a condus domeniile de comunicare și educație prin artă la Neuer Berliner Kunstverein (n.b.k.). Cel mai recent, a lucrat ca mediatoare de artă la Atena pentru Goethe-Institut, pentru agenția Big Olive și pentru documenta 14. A organizat numeroase proiecții și expoziții de artă video, inclusiv pentru Neuer Berliner Kunstverein și Goethe-Institut București și a lucrat de mai multe ori ca autoare și redactoare de publicații de artă. Începând cu 2015, predă artă curatorială la Universitatea de Artă UdK din Berlin.

 

Andrei Bârză,

născut 1987 în Galați, România, este realizator de film și artist vizual. A studiat fotografie și medii digitale la colegiul de artă din Cluj-Napoca, România și locuiește la Berlin din 2014. A fost implicat în diferite proiecte socio-culturale ale Südost Europa Kultur e.V., atât în ​​calitate de consultant social, cât și în cooperare cu Theater an der Parkaue. Din 2016 până în 2018 a participat la activitatea Fundației pentru promovarea serviciilor sociale cu minori refugiați și este membru activ în activitatea de predare și organizare a colectivului filmArche e.V. din 2017.

 

Frank Weigand

născut în 1973 la Stuttgart, a studiat Romanistică, Filosofie și literatură comparată la Mainz și Dijon. Trăiește ca jurnalist cultural și traducător independent la Berlin. Îl interesează în special procesele de traducere colaborativă și aspectul puterii politice a transmiterii lingvistice și culturale. În acest context, conduce în mod regulat ateliere de traducere în Germania, Franța și Canada. Până în prezent, a tradus în limba germană în jur de 130 de piese de teatru franceze și francofone, precum și cărți de non-ficțiune din domeniile sociologiei, filosofiei și teoriei performance-ului. Din 2011, el și regizoarea Leyla-Claire Rabih publică antologia de teatru „SCÈNE – noi piese de teatru franceze” la editura Theatre der Zeit. Ca jurnalist, Frank Weigand colaborează cu reviste precum Die Deutsche Bühne, Tanz, Theatre der Zeit, taz, Die Welt, Berliner Morgenpost.

 

Dan Lancea

este arhitect și lucrează din 2010 la Berlin în domeniul arhitecturii, designului interior, amenajării și designului grafic. Este absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. 2007-2008 a fost bursier al programului „Intercâmbio” la Universitatea de São Paulo din Brazilia. După două stagii la Berlin în 2009 (la teatru și la o firmă de arhitectură), a făcut din acest oraș noua sa casă.

Atât ca artist, cât și ca arhitect, îi place să lucreze în diferite contexte și medii, de la șantiere de construcții la săli de clasă, teatru și dans, platouri de filmare sau studiouri de design.

În ultimii ani, a realizat set designul pentru piesa „Reboot“, în regia lui Bogdan Georgescu și împreună cu tineri de la școala Hector Peterson, ca parte a programului „Houseclub“ al teatrului HAU Hebbel Am Ufer Berlin. Ca parte a festivalului „Păcală nu-i – Noi realități teatrale pentru copii și adolescenți“, a proiectat set designul pentru piesa „anti-eroi/ne“ de Bogdan Georgescu, în colaborare cu grupul de teatru Playhood și pentru spectacol de dans „Vampire Stories“, în coregrafia lui Kareth Schaffer împreună cu tineri de la Școala „Nikolaus Lenau” din Timișoara. În calitate de scenograf, a lucrat și cu coregraful Sergiu Matis pentru spectacolele de dans „neverendings” și „Hopeless”. Sub regia designerului de producție Sebastian Soukup, a lucrat și ca grafician pentru diverse producții de film, precum „Bibi and Tina 3 & 4” (regia Detlev Buck), „Return To Montauk” (regia Volker Schlöndorff) sau „Wuff” (regia Detlev Buck). În 2013, a realizat instalația de artă „Take a Peak“ în cadrul festivalului Teatrului de Stat din Karlsruhe „Rumänien Wochenende“. Ca arhitect de planificare, Dan Lancea lucrează independent pentru diverse birouri în zone de birouri și construcții rezidențiale, hotel, spa sau arhitectură de agrement din Berlin, Bavaria și Austria.

 

Ciprian Marinescu

este jurnalist, manager cultural și traducător de piese de teatru din germană în română și viceversa și trăiește între Germania, Mexic și România. În ultimii 15 ani a inițiat și desfășurat o serie de colaborări și festivaluri în domeniile teatrului și dansului contemporan din România și Germania. A lucrat la Teatrul Național din Timișoara, în cadrul companiei de dans contemporan fabrik din Potsdam, la Institutul Cultural Român din Berlin și la teatrul HAU Hebbel am Ufer din Berlin. La HAU a coordonat programul de rezidență Houseclub pentru artiști care lucrează împreună cu copii și tineri de la școala Hector Peterson din Kreuzberg și a coordonat proiecte cu școli din patru cartiere din Berlin. Ciprian Marinescu este curatorul Festivalului de Arte Performative Timișoara.

 

***

 

365 TAGE IN DEUTSCHLAND

www.365-Tage-in-Deutschland.de

 

Migration aus Sicht von Kindern und Jugendlichen.

 

Die Arbeitsmigration ist seit 1989 eines der wichtigsten politischen und wirtschaftlichen Phänomene in Rumänien, mit vielfältigen Konsequenzen auf der Ebene des Zerfalls der Familie, der Rekonstruktion subjektiver Anpassungs- und Entwurzelungswege. Die Migrationskarte zeichnet die persönlichen Wege von Millionen von Menschen nach, die nach einem Ort suchen, an dem sie nicht nur überleben, sondern sich eine menschenwürdige Existenz aufbauen können. Das Projekt „365 Tage in Deutschland“ legt subjektiv und politisch den Fokus auf eine von der Gesellschaft marginalisierte und teils mit negativen Ressentiments konfrontierten Gruppe in Europa. Obwohl zwischen Deutschland und Rumänien im Laufe der Geschichte eine starke Verbindung existiert hat – wenn man z.B. an die Deutsche Minderheit in Rumänien denkt und an die Auswanderung der Rumänen nach Deutschland – haben die Rumänen in Westeuropa heutzutage meist einen negativ besetzten Ruf und werden mit negativen Ressentiments konfrontiert. Ziel des Projekts ist es, anhand der Analyse der kulturellen Route Rumänien-Deutschland generell auf die Auswirkungen des Phänomens Migration unter Jugendlichen aufmerksam zu machen und zwar sowohl bei denjenigen, die in eine andere Kultur ziehen, als auch bei denjenigen, die sie willkommen heißen. Das Projekt wird am 28. Mai als Website unter www.365-Tage-in-Deutschland.de  gestartet und enthält eine Theaterstück von Radu Apostol und Mihaela Michailov sowie eine Reihe von Interviews mit Kindern und junge Menschen zum Thema Migration aus ihrer Sicht in dem Videoschnitt von Andrei Bârză.

 

„365 Tage in Deutschland” ist ein Projekt, in dem rumänisch-deutsche Künstler*innen mit Mitteln des Theaters und der Foto- und Videokunst in biografischer Form Themen wie Freundschaft, Empathie und Entfremdung aus Sichtweise der Migrant*innen nachgehen, um

ein Kaleidoskop des Migrant*innen-Status in der Stadt Berlin darzustellen. Am Projekt arbeiten berliner Kulturschaffende und Künstler*innen aus Rumänien gemeinsam mit rumänischen Communities aus Berlin, einer 8. Klasse der Hector-Peterson-Schule in Kreuzberg und dem Rumänischen Kulturinstitut. Durch die Comment-Funkion am Ende der Webseite unterstützt das Projekt die Beteiligung (junger) Menschen, die ihre eigenen Erfahrungen zum Thema Migration in den virtuellen Raum www.365-Tage-in-Deutschland.de einfließen lassen wollen.

 

Das Projekt wurde vom Fonds Soziokultur e.V. gefördert. Mit freundlicher Unterstützung des Rumänischen Vereins zur Förderung der Darstellenden Künste Bukarest durch Mittel der Verwaltung des Nationalen Kulturfonds / Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) Rumänien und des Goethe-Instituts Bukarest. In Zusammenarbeit mit der Hector-Peterson-Schule und dem Rumänischen Kulturinstitut Berlin. Das Projekt gibt nicht unbedingt den Standpunkt der Verwaltung des Nationalen Kulturfonds AFCN wieder. AFCN ist nicht verantwortlich für den Inhalt des Projekts oder die Verwendung der Ergebnisse des Projekts. Dies liegt ausschließlich in der Verantwortung der Begünstigten der Finanzierung.

 

Team

Theaterautorin, künstlerische Leitung: Mihaela Michailov

Regie, künstlerische Leitung: Radu Apostol

Produktionsdramaturgie, künstlerische Leitung: Ciprian Marinescu

Videogestalter, Editor: Andrei Bârză

Art director, Grafikdesign: Dan Lancea

Theaterpädagogik: Julia Schreiner

Kuratorin virtueller Raum: Silke Wittig

Musical coach: Monica Ciută

Übersetzung Theaterstück und Texte Website: Frank Weigand, Ciprian Marinescu

Projektleitung Hector-Peterson-Schule: Benita Bandow

Projektleitung Rumänisches Kulturinstitut Berlin: Alexandra Crăsnaru, Daniela Duca

 

 

Short bio

Radu Apostol

(geboren 1977 in Bukarest), Theaterregisseur, Doktorand, Dozent an der Nationalen Universität für Theaterkunst und Kinematographie „I.L. Caragiale”, Mitbegründer des REPLIKA – Center for Educational Theater, Gewinner des UNITER-Debüt-Preises und des Opera-Prima-Preises. Radu war 2005 ein CEC ArtsLink-Stipendiat mit einem Residenzaufenthalt bei der Cornerstone Theatre Company, Los Angeles, Doktorvater in der Direktion der UNATC Bukarest, Mitbegründer von Dramakum. Er inszenierte community theatre, pädagogische Theateraufführungen und zeitgenössische rumänische Stücke.

 

Mihaela Michailov

ist Autorin, Theaterkritikerin und Mitbegründerin des REPLIKA – Center for Educational Theater. Sie ist promovierte Dozentin an der Nationalen Universität für Theaterkunst und Kinematographie „I.L. Caragiale“. Sie entwickelte pädagogische Theaterprogramme und koordinierte Theaterworkshops für Jugendliche und ältere Menschen. Ihre Stücke konzentrieren sich auf relevante Themen für Jugendliche: Mobbing, Versagen des Bildungssystems, allein lebende Kinder, deren Eltern im Ausland arbeiten, Kinderrechte usw.

 

Julia Schreiner

studierte Theater- und Filmwissenschaften, Kulturwissenschaften und Kulturmanagement in Berlin und Strasbourg. Neben Aufenthalten in Istanbul, Peking, Abidjan (Goethe-Institut) und Zürich, ist sie seit 2005 freie Produktionsdramaturgin. Arbeiten u.a. an Deutsche Oper Berlin, Theaterhaus Gessnerallee, Theater Kiel, HAU, Ballhaus Naunynstraße, Sophiensaele. Sie initiiert eigene Projekte wie DIE BOHEME AM KOTTBUSSER TOR (mit Deutsche Oper Berlin)‚ DER SCHÖNE TOD (Konzept + Regie/ Artic Opera Norwegen), PHILOSOPHIE FÜR KINDER (Reihe), FILOU (Doku-Film, Regie & Idee). Sie kuratierte die WINTERAKADEMIE 3 und war Stipendiatin der DEFA-Stiftung sowie Jurorin verschiedener Festivals. Von 2011-2014 Dramaturgin/Theaterpädagogin am Theater an der Parkaue, von 2014-2016 Leiterin des Begleitprogramms am HAU. Seit 2016 u.a. Produktionsdramaturgin an der Jugendtheaterwerkstatt Spandau, hier verantwortlich für das jtw-ENSEMBLE, die internationalen Produktionen, Festivals, inklusive Formate. Zuletzt: DAS LEBEN IST TRAUM, DIE WAHRE GESCHICHTE, PLASTIK FANTASTIQUE und DER HERR DER KRÄHEN, DAS KROKODIL. Kooperationen mit Kolleg*innen aus Côte d’Ivoire, Angola, Brasilien, Dänemark, England.

 

Silke Wittig

(*1981 in Bremen, lebt in Berlin) ist freie Kuratorin, Kunstvermittlerin und Autorin für zeitgenössische Kunst. Sie studierte Fotografie und Digitale Medien bei Stan Douglas und Hito Steyerl an der Universität der Künste Berlin und der École des beaux-arts de Paris. Von 2008 bis 2010 war sie für die Videokunst-Sammlung Video-Forum des Neuen Berliner Kunstvereins (n.b.k.) tätig. Von 2010 bis 2012 leitete sie im Rahmen des Robert Bosch Kulturmanager Programms die Kulturabteilung der NGO LOJA in Tetovo / Nordmazedonien. Von 2012 bis 2016 leitete sie die Bereiche Kommunikation und Kunstvermittlung am Neuen Berliner Kunstverein (n.b.k.). Als Kunstvermittlerin war sie zuletzt in Athen für das Goethe-Institut, die Agentur Big Olive und die documenta 14 tätig. Sie hat zahlreiche Videokunst-Screenings und Ausstellungen kuratiert, u. a. für den Neuen Berliner Kunstverein und das Goethe-Institut Bukarest, und war vielfach als Autorin sowie Redakteurin von Kunst-Publikationen tätig. Seit 2015 lehrt sie im Rahmen des UdK Zertifikatskurs Kuratieren.

 

Andrei Bârză,

geb. 1987 in Galatz, Rumänien, ist Filmemacher und bildender Künstler. Er hat Fotografie und digitale Medien an der Kunsthochschule Klausenburg in Rumänien studiert und lebt seit 2014 in Berlin. Er war in verschiedenen soziokulturellen Projekten des südost Europa Kultur e.V. tätig, sowohl als Sozialberater als auch in Zusammenarbeit mit dem Theater an der Parkaue. 2016 bis 2018 beteiligte er sich an der Arbeit der Stiftung zur Förderung sozialer Dienste mit geflüchteten Minderjährigen und ist seit 2017 aktives Mitglied in der Lehre und Organisationsarbeit des Berliner Kollektivs filmArche e.V.

 

Frank Weigand

geboren 1973 in Stuttgart, Studium der Romanistik, Philosophie und Komparatistik in Mainz und Dijon, lebt als freiberuflicher Kulturjournalist und Übersetzer in Berlin. Er interessiert sich vor allem für kollaborative Übersetzungsprozesse und den machtpolitischen Aspekt sprachlicher und kultureller Übertragung. In diesem Zusammenhang leitet er regelmäßig Übersetzerworkshops in Deutschland, Frankreich und Kanada. Bislang hat er rund 130 Theaterstücke hauptsächlich französischer und frankophoner Dramatiker sowie Sachbücher aus den Bereichen Soziologie, Philosophie und Performancetheorie ins Deutsche übertragen. Seit 2011 gibt er gemeinsam mit der Regisseurin Leyla-Claire Rabih die Theateranthologie „SCÈNE – neue französische Theaterstücke“ im Verlag Theater der Zeit heraus. Als Journalist ist er für Medien wie Die Deutsche Bühne, Tanz, Theater der Zeit, taz, Die Welt, Berliner Morgenpost tätig.

 

Dan Lancea

ist Architekt und arbeitet seit 2010 in Berlin in den Bereichen Architektur, Innenarchitektur, Set Design und Grafik Design. Er ist Absolvent der Universität für Architektur und Städtebau Ion Mincu, Bukarest. 2007-2008 war er Stipendiat des Programms „Intercâmbio” an der Universidade de São Paulo in Brasilien. Nach zwei Praktika in Berlin im Jahr 2009 (im Theater und in einem Architekturbüro), machte er die Stadt zu seiner neuen Heimat.

Sowohl als Künstler als auch als Architekt arbeitet er gerne in verschiedenen Kontexten und Umgebungen, von Baustellen zu Unterrichtsräumen, von Theater- und Tanzstudios bis zu Filmsets oder Designstudios.

In den letzten Jahren entwickelte er das Bühnebild für das Theaterstück ‘Reboot’ in der Regie von Bogdan Georgescu und zusammen mit Jugendlichen der Hector-Peterson-Schule im Rahmen des “Houseclubs” am HAU Hebbel am Ufer. Im Rahmen des Festivals „Păcală nu-i – Neue theatralische Realitäten für Kinder und Jugendliche“ gestalte er das Set für das Theaterstück ‘Anti heroe/s’  von Bogdan Georgescu in Zusammenarbeit mit der Theatergruppe Playhood und für die Tanzperformance „Vampire Stories” in der Choreographie von Kareth Schaffer zusammen mit Jugendlichen der Nikolau Lenau Schule in Temeswar. Als Bühnenbildner arbeitete er auch mit dem Choreographen Sergiu Matis’ für die Tanzperformances „neverendings“ und „Hopeless“ zusammen. Unter der Leitung von Production Designer Sebastian Soukup war er auch als Graphic Artist für unterschiedliche Filmproduktionen tätig, wie „Bibi und Tina 3&4“(Regie Detlev Buck), „Return To Montauk“ (Regie Volker Schlöndorff) oder „Wuff“ (Regie Detlev Buck). 2013 zeigte er am Staatstheater Karlsruhe die Kunstinstallation „Take a Peak“ im Rahmen des Festivals „Rumänien Wochenende“. Als planender Architekt arbeitet er freiberuflich für verschiedene Büros in den Bereichen Büro- und Wohnungsbau, Hotel, Spa- oder Freizeitarchitektur in Berlin, Bayern und Österreich

 

Ciprian Marinescu

ist Journalist, Kulturmanager und Übersetzer von Theaterstücken aus dem Deutschen ins Rumänische und umgekehrt. In den letzten 15 Jahren initiierte und koordinierte er eine Reihe von Kollaborationen und Festivals auf dem Gebiet des zeitgenössischen Theaters und Tanzes in und zwischen Rumänien und Deutschland. Er arbeitete am Nationaltheater in Timisoara, bei der Tanzkompanie fabrik in Potsdam, am Rumänischen Kulturinstitut in Berlin und am HAU Hebbel am Ufer in Berlin. Am HAU koordinierte er das Residenzprogramm Houseclub – für Künstler*innen, die in verschiedenen Projekten mit Schüler*innen zusammenarbeiten – sowie drei Jugendfestivals, We like China and China likes uns (2014) ), ArbeitLiebeGeld (2016) und Houseclub & Friends (2018) mit Schulen aus vier Berliner Bezirken. Ciprian Marinescu ist Kurator des Timișoara Performing Arts Festival.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508