spot_img

La Editura Omonia a apărut volumul ”Romanian-Cypriot Relations. An Illustrated History”

Cea mai recentă apariție a Editurii Omonia poate fi considerată, din mai multe puncte de vedere, insolită. Ceea ce se poate remarca, de altfel, și despre proiectul pe care această editură l-a urmărit neabătut în cei 25 de ani scurși de la înființare. Un program editorial unic în România, greu de găsit chiar și în alte țări ale Europei: promovarea programatică, exclusivă, a problematicii istoriei literaturii și civilizației moderne grecești de pretutindeni  în fiecare dintre aparițiile sale.

Volumul abordează o tematică neobișnuită, focalizându-se asupra punctelor de contact și interferențelor a două lumi, cea românească și cea cipriotă. Etapele și momentele în care destine colective sau individuale din aceste două spații s-au întâlnit, au colaborat sau au conviețuit în toate sferele vieții social-politice, economice, religioase și culturale. Toate acestea într-un cerc de timp de largă respirație, din Antichitate până în zilele noastre, în imediata actualitate a anului 2016, plasate în contextul devenirii istorice a fiecărui popor. Dacă spațiul românesc a fost leagăn de afirmare pentru ciprioți în veacuri de restriște, există numeroase repere ale prezenței românești în cea mai mare insulă a Mediteranei de Răsărit, de la daniile domnilor Țărilor Române îndreptate spre mănăstirile cipriote până la momente pregnante din viața comunității românești din Ciprul de azi.

A doua parte a lucrării, un dicţionar biografic al cărturarilor ciprioţi care au  poposit de-a lungul veacurilor pe meleagurile româneşti,  aduce elemente inedite și surprinzătoare despre acest capitol al istoriei comune. Luca din Cipru, mitropolit al Ungrovlahiei, diplomat al domnului Ţării Româneşti Mihai Viteazul şi creator al unei vestite şcoli de caligrafie, Markos Porfyropoulos, director al Academiei Domneşti din Bucureşti la început de secol 18, ale cărui manuscrise își așteaptă încă răbdătoare cercetătorii− neoeleniști români sau ciprioți−,  diaconul Kyprianos, care, după 18 ani de viaţă la Iaşi, a ajuns arhiepiscop al Ciprului și fondator de școală la Nicosia, Epaminondas Frangoudis din Limasol, primul profesor de limbă greacă  la Universitatea din Bucureşti, ajuns decan al Facultății de Litere,  sunt doar câteva dintre cele mai reprezentative nume. Iar „poetul străin care se plimbă prin București” nu este altul decît Thodosis Pieridis, care a trăit  zbuciumatul deceniu șase al secolului 20 în capitala României.

Repertoriul tălmăcirilor româneşti din domeniu  şi ampla bibliografie evidenţiază contribuţia şcolii româneşti de studii neoelene la cercetarea elenismului cipriot şi promovarea  literelor cipriote în România.

Bogăția ilustrației care însoțește momentele esențiale evocate – portrete, desene, tablouri, scene istorice, monumente de arhitectură sau de artă, inscripții, stampe, manuscrise, frontispicii de ziare și reviste, hărți, coperți de carte, peste 300 de imagini, în majoritate color, reușesc să completeze cu succes, în registrul vizual, informația textului.

În dorința de a înlesni accesul publicului de pe alte meridiane, interesat de această temă, cu precădere însă cel cipriot și elen, volumul apărut la București a fost publicat în limba engleză. Este prima dată când o lucrare de această amploare despre relațiile multiple ale Ciprului cu un stat european apare într-o limbă de circulație internațională.

La prima vedere tema, dar și amploarea lucrării, pot să trezească mirare. Ce au putut avea în comun, într-un arc de timp atât de întins, două popoare care au evoluat în zone geografice atât de diferite, la o distanță de cel puțin 1500 km în linie aeriană unul de altul? Cine are curiozitatea de a se apleca, fie și numai fugitiv, asupra indicelui de nume de la sfârșitul cărții, poate constata că el consemnează peste 900 de persoane care s-au afirmat în sfera relațiilor bilaterale, binecunoscute și active în ambele țări.

Așa după cum subliniază în prefața sa și dl. Mamas Koutsoyiannis: „Meritul acestui volum este de a puncta evoluţia relaţiilor dintre locuitorii României şi Ciprului de-a lungul mai multor milenii”.

Marfin Bank Romania și Moore Stephens KSC au asigurat, prin sprijinul amabil oferit, editarea lucrării în condiţii grafice deosebite, care întrunește exigențele unui album.

Editura Omonia, fondată în 1991 la Bucureşti, singura casă de editură din România care publică exclusiv traduceri din literatura neoelenă sau cărţi (elaborate de specialişti greci şi români) despre Grecia, Cipru şi elenismul din România, a  editat, în cei 25 de ani de activitate,  160 de volume (înseriate, din 1999, în colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă”), dintre care 20  în ediţie bilingvă. Zece titluri sunt traduceri din literatura cirpiotă sau cărți despre elenismul cipriot.  Elena Lazăr a tradus 52 de cărţi din literatura greacă (9 în colaborare) şi este autoarea a 9 lucrări originale consacrate literelor greceşti, între care Panorama literaturii cipriote (1999) şi Panorama literaturii neoelene (1987 şi 2001).

***

Elena Lazăr

Romanian-Cypriot Relations. An Illustrated History

256 pag.+300 ilustrații color

Cuvânt-înainte : Mamas Koutsoyiannis

Editura Omonia, Bucureşti,  2016

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508