spot_img

„Ficțiunea biografică și rescrierea. Reconfigurări ale autorului și cititorului în romanulpostbelic”, de Ana-MariaCornilă-Norocea

În curând, la Editura Tracus Arte va apărea volumul Ficțiunea biografică și rescrierea. Reconfigurări ale autorului și cititorului în romanul postbelic, de Ana-Maria Cornilă-Norocea.

Teza de doctorat a Anei-Maria Cornilă izbutește o combinație fericită de teorie literară și analiză textuală. […] Capacitatea de a folosi cu limpezime și discernământ bibliografia de specialitate în definirea celor două noțiuni-cheie ale lucrării e probată cu brio în capitolele II și III. Arhitectura internă în linii mari simetrică a acestor capitole e menită să reliefeze convingător punțile ce leagă cele două teme mari ale lucrării, ca forme complementare de apropriere și prezenteificare a trecutului cultural, fie că este vorba despre destinul marilor creatori sau despre creațiile acestora. Metatextualitatea și autoreferențialitatea sunt readuse constant în discuție, cu înnoite rafinări, deopotrivă în partea teoretică cât și în cea hermeneutică a lucrării. Aș remarca în treacăt o inedită „artă a suspansului”, întreținută prin invocarea repetată, de fiecare dată sub alt unghi de observație, a exemplelor literare ce vor fi comentate in extenso în partea finală. – Liviu PAPADIMA

Primul lucru ce trebuie observat este oportunitatea temei alese de dna Ana-Maria Cornilă. Pe de o parte, aceasta se află în perfectă concordanță cu evoluția din ultimele (șase? șapte?) decenii ale literaturii române și străine deopotrivă – care, „sfânt trup și hrană sieși”, „rupe” din ea însăși asemenea Nastratinului barbian, chiar dacă nu cu aceeași finalitate de sublim egotism și egoism, ba tocmai dimpotrivă… Pe de alta, însă coerent cu motivația anterioară, tema vine să umple un gol în teoria, critica și istoria literară de la noi. Nu în sensul unei noutăți absolute. Bioficțiunea și palimtextul i-au preocupat pe mulți teoreticieni și practicieni, mai ales postmoderni sau stimulați de postmodernitate, într-o epocă de triumf (și teoretic, și aplicativ) al inter- și metatextualității. […] Noutatea de ansamblu a prezentei abordări stă în tratarea autonomă a celor două chestiuni, într-o abordare similimonografistă. […] Veritabilă contribuție de istorie literară. – Nicolae MECU

Cele două formule romanești analizate demonstrează că în literatura postbelică putem vorbi despre un ethos livresc ce reconfigurează identitatea autorilor din trecut, transformându-i în personaje și reformulează identitatea lectorilor din prezent, convertindu-i în autori. Ethosul livresc este însoțit de o estetică a memoriei, o estetică a celebrității, respectiv de o estetică a citării, menite să reconfigureze relația dintre autorul canonic și posteritatea sa literară – autori și cititori. Reîntâlnirea cu marii clasici ai literaturii intră așadar în biografia scriitorului/cititorului postmodern, specializat în dirijarea/ descifrarea traficului intertextual instaurat între arhiva trecutului și repertoriul prezentului. Preocuparea scriitorilor contemporani pentru cărţile despre cărţi, pentru metadiscursurile livreşti, este un reflex al prestigiului literaturii, căreia i se aduce un omagiu, al memoriei culturale pe care autorii doresc să o conserve, dar rămâne în același timp şi un gest lectorial egocentric, de textualizare a plăcerilor livreşti, a empatiilor și obsesiilor culturale ale unui cititor-creator. – Ana-Maria CORNILĂ-NOROCEA

Ana-Maria CORNILĂ-NOROCEA (n. 10 aprilie 1979) a scris articole și studii de critică literară, teorie literară, hermeneutică, literatură comparată în Limbă și literatură, Vatra Veche, ProSaeculum, Plumb, Acta Iassyensia Comparationis. A publicat două volume de eseuri critice: Reverii critice (2006) și Identități critice (2013).

 https://edituratracusarte.ro/2019/09/17/fictiunea-biografica-si-rescrierea-reconfigurari-ale-autorului-si-cititorului-in-romanul-postbelic-de-ana-maria-cornila-norocea/

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508