spot_img

Festivalul literar germano-român Lectora (2-7 aprilie 2013)

Marţi, 2 aprilie 2013, în Bucovina va debuta prima ediţie a unui eveniment cultural de amploare, reunit sub titulatura Festivalul literar germano-român Lectora. Până duminică, 7 aprilie, în Suceava vor avea loc numeroase activităţi cultural-artistice de la recitaluri literare, în română şi germană, lansări de carte, ateliere de creative writing până la expoziţii de artă plastică şi concerte. Programul complet al evenimentelor poate fi consultat pe www.lectorafestival.wordpress.com

Invitaţii festivalului sunt scriitori şi jurnalişti de limbă română şi germană: Michael Astner, Benjamin Josza, Peter Knobloch, Vera Boldt. În ceea ce priveşte literatura română ea este reprezentată de trei valuri poetice ale ultimelor decenii. Vor fi prezenţi şi vor lansa două antologii poeţii optzecişti din Grupul de la Durău (Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Radu Florescu, Mircea A. Diaconu, Vasile Tudor etc.) alături de douămiistul Claudiu Komartin şi sucevenii din Zidul de Hârtie (Florin Dan Prodan, Vlad Sibechi, Dan Cristian Iordache, Matei Hutopila, Victor Ov. Rusu, George Serediuc) dar şi de tinerii membri ai cenaclului Săgetătorul coordonat de profesorul Gheorghe Cîrstean.

Evenimentele co-organizate de Zidul de Hârtie se vor petrece duminică, 7 aprilie, în următoarea desfăşurare: Atelier de creative writing cu George Serediuc (Forumul German, ora 10.30), lansarea volumului de versuri Avatarurile domnului Oanea, Dan Cristian Iordache, a romanului Animalele, Victor Ov. Rusu (Muzeul Bucovinei, ora 15.30) şi recitalul poeţilor zidari Matei Hutopila, Florin Dan Prodan, George Serediuc şi Vlad Sibechi (Muzeul Bucovinei, ora 16.33).

MICHAEL ASTNER (n. 1961) este poet sas, născut la Apoldu de Sus, în judeţul Sibiu, care pendulează cu scrisul între Germania și Iași. Poemele sale sunt scrise în limbile germană și română. Se exprimă, folosind eficient mijloace puţine, simplu şi direct. Astner este și traducător, artist fotograf și publicist. Are rubrica permanentă “Teutonul român” în “Ziarul de Iași”. Creația sa este străbătută, ca un fir roșu, de tăioasa ironie postmodernă. În anul 2011 a publicat al doilea volum de poezie, “Țara transformată-n vânt”.

TIBERIU COSOVAN (n. 1954) este redactor cultural la ziarul „Monitorul de Suceava”. În perioada 2002 – 2009 a fost președintele “Societății pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”. A fos redactor-şef al revistei de literatură și istorie literară „Țara fagilor”. A redactat biografiile mai multor artiști români și străini și a realizat antologii care reunesc articole de presă cu subiecte din Bucovina.

BENJAMIN JÓZSA (n. 1973), jurnalist și scriitor german din România și, de asemenea, director al Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania. Este cunoscut pentru comentariile sale satirice cu privire la problemele actuale din România, publicate în presa scrisă de diverse publicaţii germane, inclusiv ziarul “ADZ”, care apare la București.

PETER KNOBLOCH (n. 1985), care se descrie ca fiind  „jurnalistul din spatele celor Şapte Cetăţi”, lucrează la Institutul pentru Relații Externe (IFA) şi este redactor în limba germană la postul de radio „Radio Neumarkt” (Târgu Mureş). Născut în Ordorheiu Secuiesc, crescut în Munster, el are mai multe identități: europeană, secuiască, maghiară, germană, română și transilvană. Knobloch a scris în trecut pentru mai multe ziare germane şi pentru la radio. Are de asemenea un blog politico-satiric pe internet și compune texte în limba germană pentru hiphop.

CLAUDIU KOMARTIN (n. 1983), poet și traducător din Bucureşti. A publicat trei volume de poezie, ”Păpuşarul şi alte insomnii” (2003), ”Un anotimp în Berceni” (2009) și „Circul domestic” (2005), care a primit cel mai important premiu pentru poezie al Academiei Române. Organizează clubul de literatură ”Institutul Blecher”. Claudiu Komartin este, de asemenea, redactor-șef al revistei „Poesis International”. A tradus poezie și proză din italiană, franceză şi engleză. Poeziile sale au apărut în antologii internaționale și sunt cunoscute în special pentru caracterul reflexiv şi sarcastic. A publicat la Viena antologia bilingvă ”Und wir werden die Maschinen für uns weinen lassen”, prin care poezia sa devine mai accesibilă publicului de limbă germană. Din acest volum autorul va citi la festivalul LECTORA.

”GRUPUL DE LA DURĂU”

MIRCEA A. DIACONU (n. 1968), critic literar şi eseist, membru al Asociaţiei Scriitorilor din România și prorector al Universităţii „Ștefan cel Mare” din Suceava. În plus față de activitatea sa științifică, pentru care i-au fost acordate mai multe premii, Mircea A. Diaconu scrie şi poezie. El este membru în „Grupul de la Durău”, împreună cu poeți din Botoşani, Iaşi, Piatra Neamţ și Suceava: Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Radu Florescu, Nicolae Sava, Cassian Maria Spiridon și Vasile Tudor. Grupul de scriitori a publicat recent antologia „Turnurile Ocolaşului Mare”, a cărei lansare va fi făcută la festival.

GELLU DORIAN (n. 1953), poet, prozator, dramaturg, redactor şef al revistei literare „Hyperion”. Membru al USR şi al PEN-CLUB EUROPEAN România Debut editorial în l974, în ”Caietul debutanţilor”, Ed. Eminescu. Cărţi publicate: ”Elegiile de la Dorweiler” (2008), ”Alungînd tristeţea, ca Paganini” (2009), Criză şi melancolie” (2011), ”Abatorul umbrelor”, (2011), ”Zece poeme exemplare din Tîrgul în care, cică, nu se întîmplă nimic” (2011), ”Casa Gorgias” (2011), ”Confort Freud” (2011), ”Cartea singurătăţilor” (2012). A ptimit Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi Ordinul Cultural A, în grad de Cavaler. Prezent în antologii din ţară şi U.S.A, Franţa, Belgia, Germania, Cehia, Ucraina, Spania, Ungaria, Slovacia, Iordania, Rusia, Grecia, Albania.

RADU FLORESCU (n. 1961), poet. Debut editorial în1989. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărţi publicate: ”Poeme singure” (1989), ”Camera Liturgică” (1992), ”Satrapia” (1995), ”Casa din care ies” (1997), ”Negru Transparent” (2001), ”Rău de pămînt” (2004), ”Probă de viaţă” (2008). Premiul Special al Juriului „Cezar Ivănescu” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi. Tradus în engleză, germană, aromână, italiană şi franceză.

ADRIAN ALUI GHEORGHE (n. 1958), poet, prozator, eseist, doctor în filologie, redactor şef al revistei „Conta”, membru USR. Meritul Cultural în grad de Ofiţer. Debut în 1985. Cărţi publicate: ”O dramă la vînătoare. Antologie de poezie” (2008), ”Frig”, roman epistolar, în colaborare cu Aurel Dumitrașcu (2008); ”Iadul etic, iadul estetic” (2008); ”Paznicul ploii” (2010), ”Cucuta”, antologie (2011), ”Contribuţii la estetica umbrei” (2012). Premiul Uniunii Scriitorilor din România, în anul 2001, pentru volumul de poezie ”Îngerul căzut”. Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, pentru volumele: ”Cîntece de îngropat pe cei vii” (1993), ”Titanic şvaiţer. Momente şi schiţe” (1994), ”Complicitate” (1998), ”Goliath” (1999), „România pe înţelesul tuturor” (2004), ”Paznicul ploii” (2010). Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul „Balcanica” al poeţilor din Balcani. Traduceri în limbile franceză, germană, italiană, rusă, engleză, cehă, slovacă, maghiară, arabă, suedeză.

NICOLAE SAVA (n. 1950), poet. Debut editorial în 1981. Volume publicate: ”Despre prietenie” (1981), ”Fericit precum mirele” (1984), ”Privighetoarea” (1989), ”Viaţă publică” (1985), ”Proză, domnilor, proză!” (1987), ”Insolenţa nopţilor” (1994), ”În aripi de gală” (2011), ”Privighetoarea arsă” (2011). Premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi. Tradus în italiană, franceză şi germană.

CASSIAN MARIA SPIRIDON (n. 1950), poet şi eseist. Membru al Societăţii Ziariştilor Români şi al Asociaţiei Ziariştilor Români, Membru al PEN-clubului european, Membru în Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România. Redactor-şef al revistei „Convorbiri literare”,  preşedinte al USR Filiala Iaşi. Debut editorial, în 1985. A publicat peste 30 de volume de poezie, critică şi eseu. A primit două premii ale Uniunii Scriitorilor din România şi alte numeroase premii şi distincţii. Meritul Cultural în grad de Comandor. Tradus şi publicat în franceză, engleză, germană, spaniolă, suedeză, rusă, chineză, finlandeză, polonă, cehă, albaneză, slovacă, arabă, maghiară, coreeană ş.a.

VASILE TUDOR (n. 1955), poet şi avocat. Debut editorial în 2011, cu volumul ”Pietre curgătoare”. Premiul USR – Filiala Iaşi, pentru debut, 2012.

CENACLUL LITERAR „ZIDUL DE HÂRTIE”

MATEI HUTOPILA (n. 1987), poet, a publicat volumele ”copci” (2011: nominalizare la Opera Prima în cadrul premiilor Eminescu, premiul pentru debut al revistei ”Hyperion”, premiul pentru debut al Societății Scriitorilor Bucovineni) și ”în prezența lucrurilor. căldura soarelui în iarnă” (2013). Este membru al cenaclului sucevean ”Zidul de hârtie”.

DAN CRISTIAN IORDACHE, poet, a publicat cinci cărţi de poezie: ”Poate există” (2008), ”Achtung maybe” (2009), ”Abel şi eu” (2010), ”Karawane” (2012), ”Avatarurile domnului Oanea” (2013), pe care o va lansa în cadrul festivalului. Articole şi grupaje de poezie în revistele ”Bucovina Literară”, ”Feed Back”, ”Porto Franco”, ”Baadul Literar”, ”Crai nou”, ”Pasărea Măiastră”, ”Hyperion” etc. Membru fondator al grupării literare ”Zidul de hârtie”.

FLORIN DAN PRODAN, poet promotor cultural, a publicat ”Pe scurt” (2005), ”Poem pentru Ulrike” (2012) şi ”On the Road. Poeme de călătorie” (2012). A publicat în ”Timpul”, ”Suplimentul de cultură”, ”Dilema Veche”, ”Transilvania”, ”Poesis International”. Coordonatorul ”Zidului de hârtie”, traducător şi redactor al revistei ”Bucovina literară”, el se simte bine în postura de provincial contemplativ dar şi în aceea de pelerin melancolic, aventurier în zone îndepărtate şi exotice.

VICTOR OVIDIU RUSU (n. 1979), prozator, a publicat volumele de proză ”Aproape de un regat” (2007) și ”Animalele” (2012), pe care o va lansa în cadrul festivalului. Apariţii în antologii: ”Declin” (2010), ”Singur” (2010), ”Zidul de Hârtie” (2011). Scrie o proză de factură realistă, străbătută de fire fantastice și, uneori, absurde, povestiri și nuvele impregnate de atmosferă rusească, bulgakoviană, cu personaje provinciale, care sunt, în general, oameni „obișnuiți”, bântuiți de obsesii majore, la granița ratării și a cinismului. Este membru al cenaclului sucevean ”Zidul de hârtie”.

GEORGE SEREDIUC (n. 1988), poet şi Graphic Designer, este membru fundator al cenaclului ”Zidul de hârtie”. A primit marele premiu al Concursului Naţional de Poezie ”Ana Il” (2008). A debutat în cadrul Concursului de manuscrise ”Herg Benet” 2011, cu volumul de poezii ”Soarele mecanic”. A publicat în reviste: ”Luceafărul”, ”Tomis”, ”Citadela”, ”Tribuna”, ”Cetatea Culturală”, ”Hyperion”, ”Dacia literară”, precum şi în antologii: ”Iubirea e pe 14 februarie” (2010), ”Ana Basis” (2008), ”Identităţi” (2007), ”Turnătorii” (2007), ”Antologia Zidul de Hârtie” (2011).

VLAD SIBECHI, poet şi profesor, este cîştigătorul a numeroase premii la concursuri literare şi are în pregătire un aşteptat volum de versuri. A publicat poezie şi articole de critică literară în reviste precum ”Bucovina literară”, ”Feed Back”, ”Zona literară”, ”Convorbiri literare”, ”Hyperion” etc. Este doctorand al Universităţii ”Ştefan cel Mare” din Suceava cu o lucrare despre poezia românescă postbelică. Este membru al cenaclului sucevean ”Zidul de hârtie”.

CENACLUL LITERAR „SĂGETĂTORUL”

GHEORGHE CÎRSTIAN (n. 1961) este profesor de limba şi literatura română la Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Suceava. Este coordonatorul Centrului judeţean al tinerilor dotaţi pentru creaţie literară, în cadrul căruia a iniţiat Cenaclul literar al liceenilor “Săgetătorul”, supranumit “fabrica de poeţi de la Suceava”. Este iniţiatorul Concursului naţional de interpretare critică “Mihail Iordache”, manifestare finanţată de MEN, având ca principal obiectiv lectura critică a literaturii recente. De asemenea, este unul dintre coordonatorii revistei de atitudine culturală ALECART, recunoscută drept cea mai importantă revistă pentru liceeni din România. A organizat două ediţii ale Concursului naţional de diaristică “Mihail Sebastian”, precum şi o ediţie a Concursului naţional de poezie “Versul”.

MARA DIANA ALEXOAEA (n. 1995) este elevă în clasa a XI-a a Colegiului Naţional “Petru Rareş” din Suceava. Membră a Cenaclului literar “Săgetătorul”. Redactor al revistei de atitudine culturală ALECART. Laureată la mai multe concursuri literare (“Tinere Condeie”, “Eusebiu Camilar-Magda Isanos”, “Porni Luceafărul…”, “Rezonanţe udeştene”, “N. Labiş”, “LicArt” etc.). Creaţia sa a apărut în antologii şi importante reviste literare. Scrie o bună poezie de dragoste. Fără inhibiţii, cu o prospeţime nebănuită a imaginii.  Autoarea a prins cu siguranţă ritmul poeziei.

DANIELA BEJINARIU (n. 1996) este elevă în clasa a X-a a Colegiului Naţional “Petru Rareş”                          din Suceava. Membră a Cenaclului literar “Săgetătorul”. Creaţia sa a apărut în revista de atitudine culturală ALECART. Este semifinalistă a Festivalului naţional “LicArt”. Scrie o poezie a concretului senzorial. Ironia şi autoironia fuzionează, iar spaţiul domestic inundă sufletul adolescentin.

EDUARD BUHAC (n. 1995) este elev în clasa a XI-a a Colegiului Naţional “Petru Rareş” din Suceava. Membru al Cenaclului literar “Săgetătorul”. Creaţia sa a apărut în revista de atitudine culturală ALECART. Este laureat la importante concursuri literare (“Tinere Condeie”, “Rezonanţe udeştene”, “N. Labiş”). Scrie o poezie dezinhibată, detabuizată, cu un evident caracter ludic.

ANASTASIA GAVRILOVICI (n. 1995) este elevă în clasa a XI-a a Colegiului Naţional “Petru Rareş” din Suceava. Membră a Cenaclului literar “Săgetătorul”. Redactor-şef adjunct al revistei de atitudine culturală ALECART. Laureată la importante concursuri literare (“Tinere Condeie”, “Eusebiu Camilar-Magda Isanos”, “Rezonanţe udeştene”, “Porni Luceafărul…”, “Nicolae Labiş”, “LicArt” etc.). Creaţia sa a apărut în antologii şi reviste literare. Poetă de forţă, scrie o poezie cu accente dramatice. Universul poetic e marcat de tema creaţiei, terestră sau cerească.

MARIA GAVRILOVICI (n. 1994) este elevă în clasa a XII-a a Colegiului Naţional “Petru Rareş” din Suceava. Membră a Cenaclului literar “Săgetătorul”. Creaţia sa a apărut în revista de atitudine culturală ALECART. Este semifinalistă a Festivalului naţional “LicArt”. Scrie o poezie densă, centrată pe destinul colectiv. Temele mari sunt suferinţa umană şi neputinţa comunicării.

IONELA MĂDĂLINA GROSU (n. 1994) este elevă în clasa a XII-a a Colegiului Naţional “Petru Rareş” din Suceava. Membră a Cenaclului literar “Săgetătorul”. Redactor al revistei de atitudine culturală ALECART. Laureată la importante concursuri literare (“Tinere Condeie”, “Porni Luceafărul…”, “Rezonanţe udeştene”, “Gellu Naum”, “Moştenirea Văcăreştilor”, “N. Labiş”, “Costache Conachi”, “LicArt” etc.). Creaţia sa a apărut în antologii şi numeroase reviste literare. Scrie o poezie de notaţie citadină, cu reverberaţii rurale, în imagini intense. Dragostea, timpul şi moartea sunt teme recurente.

LARISA NECHIFOR (n. 1997) este elevă în clasa a IX-a a Colegiului Naţional “Petru Rareş” din Suceava. Membră a Cenaclului literar “Săgetătorul”. Creaţia sa a apărut în revista de atitudine culturală ALECART. Este semifinalistă a Festivalului naţional “LicArt”. Scrie o poezie concentrată, esenţializată. Ritmul e în ton cu densitatea testelor, multe fiind arte poetice.

ESTERA STANCIUC (n. 1998) este elevă în clasa a IX-a a Colegiului Naţional “Petru Rareş” din Suceava. Membră a Cenaclului literar “Săgetătorul”. Creaţia sa a apărut în revista de atitudine culturală ALECART. Este semifinalistă a Festivalului naţional “LicArt”. Scrie o poezie surprinzător de matură despre condiţia umană, ca rodul al introspecţiei şi al calităţii lecturilor. 

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508