spot_img

Exclusiv: „Noaptea de Blues, Poezie şi Jazz”, prima ediție

Vineri, 29 iulie 2011, în intervalul orar 20:10 – 01:00, în studioul Alexandru Bocăneț al Televiziunii Române, s-a desfășurat prima ediție a evenimentului „Noaptea de Blues, Poezie şi Jazz”, care a reunit nume importante ale jazz-ului și blues-ului autohton, alături de reprezentanți ai literaturii contemporane. Dintre aceștia: Johhny Răducanu, Mircea Tiberian, A.G. Weinberger, Marius Mihalache, Marcian Petrescu, Trenul de noapte, M Theory, Denisa Comănescu, Ion Mureşan, Robert Şerban, Ioana Crăciunescu, Nicolae Prelipceanu, Bogdan Ghiu, Bogdan O. Popescu, Daniel Bănulescu, Andra Rotaru,  Eugen Suciu. Evenimentul a fost transmis în direct de TVR 2. Gazdele evenimentului au fost Mike Godoroja, Florian Lungu și Dan Mircea Cipariu. Producătorul evenimentului a fost TVR 2, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România. Realizator: Cătălin Heson.

Evenimentul a debutat la 20:10, cu intrarea în studio  a celor trei moderatori ai evenimentului, într-un stil desprins parcă din filmele cu gangsteri: Mike Godoroja și Florian Lungu și-au îndepărtat ochelarii fumurii și pălăriile pe ritmurile formației Blues Spirit.

Fiecare dintre moderatori a salutat publicul diferit: „Bine ați intrat în mijlocul meu!” (Florian Lungu), “O seară fastuoasă!” (Dan Mircea Cipariu), “Bună seara Feți Frumoși și Ilene Cosânzene!” (Mike Godoroja).

Ion Mureșan, Ioana Crăciunescu, Eugen Suciu, Johnny Răducanu, A. G. Weinberger, Mike Godoroja& Blues Spirit

Primii poeți invitați în scenă au fost Ion Mureșan, Ioana Crăciunescu și Eugen Suciu, cărora Florian Lungu le-a adresat întrebarea: “În ce măsură viața nocturnă influențează artistul, îi creează o stare propice de concretizare a preaplinului sufletului său?”

Dan Mircea Cipariu l-a introdus publicului pe unul dintre cei mai titrați poeți contemporani: “Ion Mureşan este cel mai premiat poet al anului pentru „cartea Alcool”, volum publicat la Editura Charmides, care a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi Premiul Cartea de Poezie a anului 2010.

Ion Mureșan a delectat publicul cu o anecdotă, apoi a citit poeme din acest volum multipremiat.

După lectura acestuia, Mike Godoroja a precizat că “nu s-a pregătit nimic regizoral, urmărindu-se întocmai spiritul jazz-ului și blues-ului, care implică spontaneitatea și improvizația.„

În acord cu deschiderea serii de către maestrul Ion Mureșan, Florian Lungu l-a introdus publicului și telespectatorilor pe un alt maestru, de data aceasta al jazz-ului –  Johnny Răducanu: “Este o mare onoare să decretăm oficial anul jazzistic Johnny Răducanu, pentru că anul acesta seniorul va atinge vârsta senectuții.”

Jonhnny Răducanu a cântat îmbrăcat în alb, la un pian Yamaha alb, iar după recital a spus că “a cântat o melodie intitulată Epu-blues, care vine de la iepurași. (…) Nu e nevoie să pregătești ceva. O perioadă studiezi și cânți, apoi miroși precum câinii, și știi ce vrea publicul.”

După acest moment muzical impresionant, Dan Mircea Cipariu a prezentat-o pe Ioana Crăciunescu:Ioana Crăciunescu este poetă şi actriţă, cu opere importante în România, Franţa, Belgia, Luxembourg şi Canada. În 2008, a primit Marele  Premiu „Nichita Stănescu”. Spectatorii români o pot vedea la Teatrul Naţional ”Radu Stanca” din Sibiu, într-un spectacol multipremiat, „Electra”, în regia lui Mihai Măniuţiu.”

Ioana Crăciunescu a răspuns întrebării lansate de Florian Lungu, spunând că, „acum, nu se întâmplă mai nimic noaptea, în București. (…) Pe vremuri, spectacolele începeau noaptea, apoi restul serii continua în același spirit. Erau enorm de multe locuri unde se putea improviza, dar acum a dispărut plăcerea de a te întâlni în anumite spații, unde s-ar putea improviza și susține lecturi ad-hoc.”

Scriitoarea și actrița a citit din volumul “Piața Chibrit” (şpalţ), precum și câteva poeme autobiografice, dedicate “celor care au ajutat-o să treacă la secunda următoare”.

În timpul lecturilor și recitalurilor de jazz și blues, graficianul Codrin Cârdu îi portretiza pe invitați. Mike Godoroja a precizat că la sfârșitul evenimentului, fiecare dintre invitați va primi cadou câte o caricatură.

După lectura Ioanei Crăciunescu a urmat A. G. Weinberger, “un nume care se identifică cu blues-ul, care și-a făcut o vocație de credință din acest gen, care promovează de peste 30 de ani blues-ul, și care a dus renumele acestuia până la Nashville.”, a spus Mike Godoroja.

Mike și A. G. Weinberger au entuziasmat publicul cu un minirecital, apoi a urmat lectura scriitorului optzecist Eugen Suciu.

“Eugen Suciu este o forţă a poeziei optzeciste care savurează „Bucuria anonimatului”, titlul primei sale cărţi apărute în 1979, carte reeditată, în 2011, la Editura Semne, însoţită de un CD în rezonanţă cu profesorul şi muzicianul de jazz Mircea Tiberian, viziunea grafică aparţinându-i maestrului Mircia Dumitrescu.”, a spus Dan Mircea Cipariu.

Scriitorul a citit un prim poem despre motani, dedicat Andrei Rotaru.

La sfârșitul primei părți a “Nopții de Blues, Poezie şi Jazz”, scriitorii au primit din partea lui Codrin Cârdu caricaturile desenate în timpul acestei prime ore a evenimentului.

Denisa Comănescu, Nicolae Prelipceanu și M Theory, revelația jazz a anului”


Ora a doua a Nopții a debutat cu invitații Denisa Comănescu și Nicolae Prelipceanu.

“Denisa Comănescu este un nume de referinţă al generaţiei `80. Din mai 2006, coordonează prima colecţie personalizată a unei edituri din România, „Raftul Denisei”. Din 2007, este directoarea generală a Editurii Humanitas Fiction. Una dintre cărţile sale de poezie se intitulează „Cuţitul de argint”, 1983, Editura Eminescu, întâmplător şi strada bucureşteană unde locuieşte…”, a spus Florian Lungu.

Mike Godoroja a lansat invitaților întrebarea: Există o formă de terapie prin artă?

“Atât literatura, cititul, recititul, ascultarea muzicii ne pot salva de toate mizeriile cotidiene”, a spus Denisa Comănescu. Scriitoarea a citit două poeme din antologia realizată de Șerban Foarță – “Mic tratat de pisicologie”, apărută la Editura Humanitas în 2008, precizând că aceste poeme au legătură cu unul dintre cei mai mari scriitori români, care s-a stins din viață de curând, Mircea Ivănescu.

După lectura Denisei Comănescu a urmat un recital muzical susținut de M Theory, o trupă tânără, al cărei lider este Marius Pop.

De asemenea, M Theory au reprezentat “o revelație” la recent încheiatul festival de jazz de la Gărâna, desfășurat în perioada 21-24 iulie 2011, festival care și-a creat deja o reputație, și care a ajuns la cea de-a XV-a ediție.

După recitalul lor muzical, Dan Mircea Cipariu l-a introdus pe Nicolae Prelipceanu, “poet important al generaţiei `70, multipremiat de Uniunea Scriitorilor. Din 2006, este redactorul-şef al revistei „Viaţa Românească”, prima revistă de cultură din România care a plătit drepturi de autor scriitorilor.” Scriitorul și publicistul Nicolae Prelipceanu a citit poeme din volumul “Un teatru de altă natură”, publicat de Editura Cartea Românească în anul 2006.

În încheierea celei de-a doua ore de transmisiune live, pe TVR 2, Denisa Comănescu a citit un poem dedicat tot marelui scriitor Mircea Ivănescu, reamintind astfel telespectatorilor că, „de acum, suntem cu unul mai puțini.”

Marius Giura, Bogdan Ghiu, Robert Șerban, Daniel Bănulescu, Mircea Tiberian, Marius Mihalache, Edi Neumann

A urmat o pauză, iar de la 23:10, “Noaptea de Blues, Poezie şi Jazz” l-a adus în scenă pe Marius Giura, producătorul festivalului de jazz de la Gărâna. Dan Mircea Cipariu a spus că “orice om de poezie și spirit merge la Gărâna”.

“Ediția a XV-a a fost una foarte echilibrată valoric, despre care vuiește, în continuare, întreaga presă. Asistăm la Gărâna la un adevărat turism cultural. Între artiștii din afară s-a dus vestea că, undeva, în munții României, există un festival de jazz extraordinar”, a spus Marius Giura.

A urmat prezentarea scriitorilor Bogdan Ghiu, Robert Șerban și Daniel Bănulescu.

Dan Mircea Cipariu l-a introdus telespectatorilor pe Daniel Bănulescu, “unul dintre cei mai importanţi poeţi ai generaţiei `80. În 2010, i-a apărut cartea de poeme “Ce bine e să fii Daniel Bănulescu”, Editura Cartea Românească”, precizând că acesta a participat și la o stagiune a evenimentului organizat de curând la Mogoșoaia, „Vară de jazz şi poezie la Mogoşoaia.”

Autorul a citit din acest volum, electrizând publicul. Apoi, Dan Mircea Cipariu a lansat următorilor invitați întrebările: “Ce forță mai are poezia într-o țară care se talibanizează, care degustă și maneaua literară?”, iar Mike Godoroja a interogat “Legătura dintre jazz și poezie are o explicație”?, invitându-l la microfon pe Mircea Tiberian.

“Poezia și muzica au conviețuit ani de zile împreună, numai în epoca modernă ele s-au despărțit un pic, iar acum vremurile sunt atât de grele, încât ele se apropie iar. (…) Marea poezie nu exclude marea audiență.”, a spus Mircea Tiberian.

A urmat un recital susținut de Mircea Tiberian și saxofonistul Edi Neumann, cunoscut publicului din concertele susținute alături de trupa Blazzaj.

“Pentru Mircea Tiberian, jazz-ul rămâne un never ending story.”, a spus Florian Lungu.

După acest moment muzical, Dan Mircea Cipariu l-a prezentat pe următorul scriitor invitat: “Bogdan Ghiu este unul dintre cei mai importanţi poeţi ai generaţiei `80. De asemenea, este probabil cel mai important teoretician şi comentator de media din România. În 2011, i-au apărut două cărţi de eseuri: „Contracriza” (Ed. Cartea Românească) şi „Dadasein” (Ed. Tracus Arte). Este coautor al proiectului “Performing History”, care va reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneţia (iunie-noiembrie 2011), şi curator al expoziţiei internaţionale de arhitectură Fluenţe (Timişoara, octombrie 2011).”

Spre exemplificarea celor spuse de Mircea Tiberian, Bogdan Ghiu a citit “Poemul ca accident și expediția poștală”.

Ce-a de-a treia oră a “Nopții de Blues, Poezie și Jazz” a fost încheiată de scriitorul Robert Şerban, “una dintre vocile importante ale poeziei de după 1990. În 2010, i-a apărut, la Editura Cartea Românească, volumul de versuri „Moartea parafină”. Volumul său „Cinema la mine-acasă”, Editura Cartea Românească, 2006, i-a apărut, în 2010, într-o fomulă bilingvă, româno-sârbă, la Editura Meridijani, din Serbia”.

Bogdan O. Popescu, Andra Rotaru, Eugen Mihăescu, Marcian Petrescu & Trenul de noapte

În ultima parte a emisiunii, în faţa publicului din studioul 3 al Televiziunii Române au fost invitaţi poeţii Andra Rotaru şi Bogdan O. Popescu. Discursurile lor poetice au fost completate muzical de trupa lui Eugen Mihăescu, cu Gabi „Guriţă” Nicolau şi Ovidiu Condrea care a cântat şi din repertoriul trupei Sfinx.

Poeta Andra Rotaru, distinsă cu Premiul Naţional „Mihai Eminescu” pentru Opera Prima, a citit din cel de-al doilea volum al său, „Ţinuturile sudului”, apărut la Editura Paralela 45 în 2010.  „Andra Rotaru este un nume inconfundabil al generaţiei 2000. În 2010, i-a apărut, la Editura Paralela 45, „Ţinuturile sudului”. În 2006, a primit Premiul Naţional „Mihai Eminescu” – Opera Prima. În toamnă, va fi rezident „Arts.Link” în SUA, unde va finaliza un nou proiect literar. Este editor-coordonator al www.agentiadecarte.ro” , a spus Dan Mircea Cipariu.

Bogdan O. Popescu a citit două poeme din volumul de poezie „Aerobiciclete”, Editura Brumar, 2010, grafică Mihai Zgondoiu. Scriitorul şi moderatorul Dan Mircea Cipariu l-a prezentat astfel: „Bogdan O.Popescu este un rafinat poet şi un neurolog savant. Cea mai recentă carte a sa, „Viaţă de aruncat”, apărută în 2011 la Polirom, a fost cea mai vândută carte Polirom a unui autor român la Bookfest. Este unul dintre susţinătorii Maratonului de Poezie şi Jazz. Este purtătorul de cuvânt al Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti”.

În cadrul acestei ultime părţi a primei ediţii a „Nopţii de Blues, Poezie şi Jazz”, Eugen Mihăescu împreună cu trupa sa, a adus în memoria publicului trupa Sfinx. Anul viitor, împreună cu mai mulţi colaboratori, va pune în scenă poemul Zamolxe, încercând să adune laolaltă membrii trupei Sfinx. „Vom încerca să îi aducem împreună pe Mihai Cernea, Idu Barbu, Corneliu Bibi Ionescu, Dan Andrei Aldea ş.a.”, a spus Eugen Mihăescu.

Prima ediţie a “Nopţii de Blues, Poezie şi Jazz” s-a încheiat pe acordurile lui Marcian Petrescu şi ale formaţiei “Trenul de noapte”.

Andra Rotaru & Dorina Cioplea

Articole recomandate

4 COMENTARII

  1. Talentul,mai presus de toate:rasa,etnie,sex,optiune/apartenta politica.El este mesagerul fara frontiere.Pacat ca unul din cei mai ” desavarsiti ” mesageri,din putinii pe care ii mai aveam, a luat calea Domnului…sau poate Domnul s-a indurat si l-a chemat putin mai devreme..Talent si munca,munca si talent.Acesta a fost Jonhnny Raducanu!Recunostinta neamului sa-i tina treaza amintirea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508