spot_img

Europa a cunoscut România culturală: peste 150.000 de oameni au ales evenimentele coordonate de ICR la EUROPALIA

Festivalul EUROPALIA ROMÂNIA, un proiect de țară, organizat împreună cu Institutul Cultural Român (ICR),  s-a încheiat duminică, 2 februarie 2020, se dovedește un succes. Peste 150.000 de persoane au fost prezente la peste 250 evenimente de cel mai înalt nivel  care au reprezentat creativitatea românească  în lume prin arte vizuale, muzică, cinema, literatură, artele spectacolului.

România, ţară invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA, a fost prezentă, în perioada 2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020, prin expoziţii, spectacole, concerte în Belgia, dar şi în alte ţări – Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Olanda, Luxemburg și Germania. Evenimentele coordonate de Institutul Cultural Român, alături de Europalia International din Belgia, au avut loc în orașele Bruxelles, Gent, Bruge, Leuven, Liège, Luxemburg, Amsterdam, Aachen și Lille.

Chiar în ultima zi, expoziția-far „Brâncuși. Sublimarea formei“ de la Palatul Artelor Frumoase BOZAR, a înregistrat un record de vizitatori. Nu mai puțin de  2.500 de persoane au stat la rând să poată intra în muzeu  să admire operele sculptorului român.

În total, în perioada  2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020, expoziția curatoriată de Doina Lemny, cu opere ale sculptorului român împrumutate din Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin, Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova și din colecţia Academiei Române, a fost vizitată de 116.000 de persoane din toate colțurile lumii. Majestăţile Lor Regele Philippe al Belgienilor şi Regina Mathilde, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, au vizitat expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”, la deschiderea festivalului, pe 1 octombrie 2019.

„În EUROPALIA, prin cele 250 de evenimente, s-a desfășurat, timp de patru luni, cel mai amplu program de promovare culturală a României. Expoziția Brâncuși este, probabil, după cele mai importante criterii – valoarea artistului, valoarea obiectelor de patrimoniu, numărul de vizitatori – cel mai important eveniment unic pe care România l-a desfășurat vreodată în străinătate. Expoziția este în clasamentul primelor trei evenimente derulate în festival pe o perioadă de 50 de ani, de când există EUROPALIA“, a  declarat Mirel Taloș, președintele interimar al ICR.

„Tema ediției EUROPALIA, dedicată României, a fost dialogul. Am încercat să îmbinăm armonios și coerent diversitatea domeniilor și să ne prezentăm cu vârfurile din cultura română patrimonială și contemporană. Cuvântul care descrie participarea României la EUROPALIA este excelență“, a subliniat președintele interimar al ICR.

Koen Clement, manager general EUROPALIA Internațional, a mulțumit partenerilor români la întâlnirea dintre specialiștii români și belgieni, care a marcat finalul expoziției „Brâncuși. Sublimarea formei”.  La această dezbatere, desfășurată pe 1 februarie 2020 la Maison des Arts, Universitatea Liberă din Bruxelles, a fost apreciată opera și personalitatea marelui Brâncuși. „Sunt impresionat de  emoția pe care am văzut-o, nu de puține ori, pe chipul vizitatorilor care au venit în număr atât de mare la BOZAR, la cea mai amplă expoziție monografică dedicată, în Belgia, operei lui Constantin Brâncuşi”.

***

Momente de vârf în EUROPALIA

2 octombrie 2019 -2 februarie 2020

Arte vizuale și istorie

Muzeul Naţional de Istorie a României este coordonatorul, alături de ICR, a două expoziții de istorie, cu obiecte de patrimoniu şi tezaur, care rămân deschise în EUROPALIA până pe 26 aprilie 2020.  Expoziția „Dacia Felix“, care ilustrează prezenţa şi civilizaţia dacilor pe actualul teritoriu al României, atât înainte, cât şi după parţiala cucerire romană, este găzduită, în continuare, de Muzeul Galo-Roman din Tongeren, Belgia, în timp ce Muzeul Grand Curtius din Liège prezintă expoziția „ROOTS – Civilizaţia Neolitică/Epoca Bronzului pe teritoriul României“, care ilustrează apariția și dezvoltarea unor civilizaţii preistorice pe teritoriul ţării noastre.  „Dacia Felix a avut, până pe 31 decembrie 2019,  13.752 de vizitatori, iar ROOTS, până pe 6 ianuarie 2020,  2.297 de vizitatori, conform cifrelor comunicate, până în acest moment, de EUROPALIA. Suntem foarte bucuroși că expozițiile de istorie s-au bucurat de succes și rămân deschise, pentru că au înregistrat, de asemenea, aceste recorduri de vizitatori“, a  subliniat Mirel Taloș, președintele interimar al ICR.

Opera lui Ion Grigorescu, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai neoavangardei, a fost prezentată într-o amplă retrospectivă, „Cinema”, în cadrul festivalului, la Galeria Kiosk din Gent, Belgia, în perioada 30 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020.

Evoluția artei românești de la mijlocul sec. XIX până în zilele noastre a fost urmărită prin expoziţia „Perspectives” (2 octombrie 2019 – 12 ianuarie2020), un proiect despre conceptul de identitate în arta românească, curatoriat de Wim Waelput, în colaborare cu Igor Mocanu.

Proiectul de artă contemporană „Urs Geest”, al artiştilor Casper Fitzhue (România) şi Bart van Dijck (Belgia), curatoriat de Curatorul expoziţiei a fost Louise Osieka, constând într-o instalaţie şi un performance, a fost prezentat în perioada 6 octombrie – 12 decembrie  la galeria de artă contemporană CIAP din Hasselt.

Artele spectacolului

„Povestea prințesei deocheate“

1200 de spectatori, printre care s-au numărat personalități din lumea culturii, diplomaţi, politicieni, s-au bucurat, la Bruxelles, în luna decembrie 2019, de cele trei reprezentații ale spectacolului „Povestea prinţesei deocheate“, producţie a Teatrului „Radu Stanca“ din Sibiu.Pe 19 decembrie 2019, la spectacolul regizat de Silviu Purcărete,  în sala Les Halles de Schaerbeek din Bruxelles  a fost prezentă Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, alături de alţi 60 de diplomaţi, oameni de cultură şi din mediul de afaceri. Spectacolul de teatru „Povestea prințesei deocheate are scenografia semnată de Dragoș Buhagiar.

„Traces“

Realizat de Wim Vandekeybs și Ultima Vez,  spectacolul de dans „Traces “a fost lansat, în premieră mondială, în decembrie 2019, la Bruxelles. Spectacolul a fost invitat și la București, unde a fost reprezentat, pe 9 ianuarie 2020, pe scena Sălii Mari a Teatrului Național București.

Muzică

Artişti români de mare valoare, recunoscuţi la nivel internațional, au fost invitaţi să concerteze pe marile scene ale lumii: soprana Angela Gheorghiu, dirijorul Cristian Măcelaru, premiat recent cu Grammy, violoncelistul Andrei Ioniţă, pianiştii Alexandra Dariescu, Daniel Petrică Ciobanu şi Florian Mitrea. În festival, a fost apreciată, de asemenea, muzica interpretată de Ansamblul Raro-SoNoRo, ConTempo Quartet, Camerata Regală. Jazzul artiştilor români a fost reprezentat de Lucian Ban&Guests, Ada Milea, alături de cvartetul lui Alexandru Bălănescu,, de Maria Răducanu, dar şi de violonistul Florin Niculescu care, împreună cu cvintetul său, a electrizat publicul în trei concerte din festival.

Unul dintre cele mai complexe proiecte selectate în festival a fost „Oedipe Redux“, în care „Oedipe“, singura operă compusă de George Enescu, a fost transpusă în ritmuri de jazz şi reinterpretată în cheie modernă de Lucian Ban, celebru pianist român de jazz, şi de Mat Maneri, violist nominalizat la Premiile Grammy.

Muzica tradiţională a fost adusă în atenţia audienţei festivalului EUROPALIA de trupe ale căror ritmuri speciale au ridicat în picioare publicul în săli faimoase.  De asemenea, muzica românească veche a fost împărtăşită europenilor de Ansamblul de Muzică Veche „Anton Pann”, iar muzica nouă (new age) a fost reprezentată de o serie de artiști români consacrați.

Muzica electronică românească a fost reprezentată de 11 artişti şi trupe din generaţii diferite, printre care Khidja, Borusiade, Raze de soare și Karpov Not Kasparov.

Accentul a fost pus şi pe creaţii noi şi pe schimburi interdisciplinare între artişti români şi belgieni. Pe lângă proiectul Taraf de Impex al muzicienilor rromi, alte proiecte au ieșit în evidenţă, în cadrul festivalului: cineastul Antony Nti a călătorit în România pentru a filma un clip cu duo-ul Karpov not Kasparov. Compozitorul belgian Milan W. a propus prima compoziţie electroacustică pentru tulnic, instrument tradiţional românesc, care a fost prezentată în premieră la evenimentul de deschidere a programului muzical EUROPALIA ROMÂNIA.

Literatură

Tema principală a programului literar al Festivalului EUROPALIA ROMANIA a fost dialogul.   Pe parcursul a patru luni au fost organizate dezbateri, mese rotunde, lansări de carte cu o tematică diversă precum: perspectiva narativă a istoriei comune europene, personalităţi ale secolului al XX-lea, interferențele cu celelalte arte, avangarda română văzută ca o parte esenţială a avangardei europene, romanul poliţist – gen literar şi metamorfozele acestuia, poezia română contemporană şi paradoxurile lumii de astăzi. Toate acestea au fost importante forme de dialog cu publicul belgian şi cu reprezentanții diasporei române. Patru scriitori din generaţii diferite, Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Cătălin Pavel, au vorbit, pe 18 decembrie 2019, despre literatura română în context european la 30 de ani de la momentul 1989, la BOZAR, cu o temă esențială a istoriei anului 2019 – căderea comunismului.  De asemenea, coregraful Gigi Căciuleanu și scriitorul Mircea Dinescu au adus muzică, dans și artă culinară,  în cadrul EUROPALIA.

Film

Programul intitulat „Videogramele unei națiuni“ a fost desfășurat timp de două luni, în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, în Belgia și Olanda. Programul a inclus filme canonice, diverse dezbateri, producții ale noilor generații de cineaști. Publicul din străinătate a fost interesat, de asemenea, de scurtmetrajele documentare și de animație. La 30 de ani de la Revoluția din 1989, Institutul Cultural Român a propus în cadrul festivalului EUROPALIA o selecție de filme care evidențiază momente importante ale tranziției sociale și culturale din România ultimelor opt decenii: de la filme de propagandă la filme subversive, de la național-socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc. Au fost prezentate peste 90 de producţii cinematografice româneşti semnate, între alţii de Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Dan Piţa, Andrei Ujică, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos, Nae Caranfil, Radu Jude, Manole Marcus.  De asemenea, serie de documentare a avut mare succes de public, printre care  „Videogramele unei revoluții“ (1992), semnat de Andrei Ujică și Harun Farocki, „Timebox (2018), în regia Norei Agapi, și „Asta e“ (2001), semnat de Thomas Ciulei.

***

Evenimente în derulare, după închiderea oficială a EUROPALIA ROMÂNIA

– Expozițiile Dacia Felix“ și „Roots“ până pe 26 aprilie 2020.

– ExpozițiaRethinking The Image of The World: Projects and Sketches continuă, până pe 9 februarie 2020, în cadrul Complexului Muzeal MILL, din orașul belgian La Louviére. Expoziția, curatoriată Cristian Nae şi Adrian Bojenoiu, scoate în evidenţă evoluţia artistică din România ultimului deceniu, datorată tinerei generaţii de artişti, şi subliniază conectarea mediilor artistice din România cu mediile internaţionale.

– „Sisteme noi: reguli și instrumente – Pren“ este deschisă până pe 6 februarie 2020, la Vecteur. Expoziția prezintă o serie de lucrări  ale ilustratorului și designerului Pren. Scopul  artistului este de a prezenta forme și compoziții noi din pictură, prin crearea de reguli și sisteme de construcție.

– Expoziția „Vederi încântătoare. Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–’70“ va continua până pe 8 martie 2020 la CIVA. Această expoziție explorează unul dintre momentele excepționale ale istoriei modernității în arhitectura românească în timpul regimului socialist, planificarea și dezvoltarea stațiunilor de pe litoralul Mării Negre în anii ’60–’70.

Info Europalia

Festivalul Internaţional de Artă EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg, Germania, Marea Britanie.

Institutul Cultural Român a fost coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Secretariatul General al Guvernului, alături de Asociația EUROPALIA International, organizatorul tradițional al manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA a fost dedicată României.

Pe 25 mai 2016, România a obținut statutul de țară invitată la ediția din anul 2019 a Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA, debutat în 1969, având caracter multidisciplinar: arte vizuale, arte performatie, muzică.

Din octombrie 2019 până în ianuarie 2020, România a fost ţară invitată la cea de-a 50-a ediţie a Festivalului Artelor Europalia, o ediție aniversară, căreia organizatorii și partenerii begieni ai Asociației culturale Europalia International au dorit să îi acorde importanța cuvenită, urmărind să creeze o imagine amplă a diversităţii noastre cultural-artistice.

Participarea României la acest Festival a fost pregătită și susținută la nivel guvernamental încă din anul 2014, iar  pe 14 septembrie 2017 s-a desfășurat la Bruxelles ceremonia de semnare a Acordului-cadru pentru organizarea Festivalului EUROPALIA ROMÂNIA.

Institutul Cultural Român a coordonat acest proiect, prin Serviciul Marile Programe, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Secretariatul General al Guvernului care au avut rol consultative potrivit Ordonanței de Urgență nr. 16/2018 devenită ulterior Legea nr. 39/6.03.2019.

 

 

 

 

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508