spot_img

Epopei reformatoare

Deja de mult timp propovăduiesc că talentul nu se conjugă prea des cu inteligenţa. Un autor briliant într-adevăr, adică vivace, doct şi contemporan sieşi, este Emil Lungeanu. ”Manifestul ludic. Formule extreme în critica literară” (Editura Betta) este o carte de 400 de pagini ce conţine următoarele tipuri de criticism: Critica versificată. Călător în Parnas – odiseea literară a lui Florentin Popescu (epopee critică în paisprezece cânturi); Critica teatralizată. Omul exotic – odiseea literară a Hannei Bota (spectacol critic şi mitologic în cinci tablouri) şi Critica politizată (Raport la Congresul al XV-lea – Rolul criticii şi autocriticii în literatura contemporană: Eliza Roha, „un Cezar Petrescu feminin” al romanului de azi. Cum se vede, autorul mixează genuri şi specii în manieră romantică, montează spectacole în manieră barocă şi se amuză cu vervă postmodernă.


În Prefaţă, Ion Soare desenează corect ascendenţa avangardistă a inspiratului autor: manifestul dada, Nu-ul lui Eugen Ionescu şi manifestele paradoxiste ale româno-americanului Florentin Smărăndache. Latura ionesciană a rebelului „cu cauză” este vădită deja de primul său volum; ”Eu, deodată” (versuri, 1989).

Umanoid prea umanoid. Şi fertil

Emil Lungeanu verifică ideea impresionistă că criticul este un scriitor manqué, că ştie cum să scrie. Doar că el nu este manqué deloc, dat fiind că produce literatură cu sete. Critica literaturizată este nu doar construcţie ideatică şi demonstraţie axiologică, ci şi provocare estetică. Epitetul de „ludic” are legătură cu viziunea rocambolescă a unor autori cam minori, dar prolifici, plasaţi în context enorm, ori în modul mimetic superior, dacă doriţi. O litotă confruntată ridiculizant cu o hiperbolă.

Critica versificată demarează arhetipal şi clarificant: „povesteşte-mi, Muză, despre bărbatul cel poligraf/ce făcu din împărăţia Troienilor pulbere şi praf”, menţionându-se în subsol că Troieni se referă la „virusuri informatice programate să şteargă istoria literaturii”. Perspectiva ironică e afirmată de la bun început, iar ea este capitonată cu referinţe subtile, perfect încadrate şi hilar deturnate: „păsări cu clonţ de rubin de zero carate”.

Cam ce produce numitul Florentin Popescu, autorul Obsesiei păsărilor? Păi el „nu proclamă Libertatea de a trage cu puşca,/ ci <<dreptul păsării la cântec şi vis>>, agitând răţuşca/un pacient cuminte şi paşnic de parcă nici n-ar scrie/parcă ţi-ar da cu alifie,/ pe tine te găsesc facturile cu nădragii în vine/şi el cică <<e atâta linişte în lucruri şi-n cuvinte e bine>>/ tu nu mai ai nici după ce apă să bei/ iar bardului îi arde de Flăcări şi porumbei” (un alt volum, n. n.). Deci Popescu nu are revolta lui Geo Dumitrescu, nici a lui Nicolae Labiş, dar serenitatea lui îl transportă pe criticul homeric în subterfugii odobesciene: „am urcat/ în ’88 să văd cu ochii mei Pietrele Rotării şi-al lor mit,/cică un fel de Baalbek carpatin – fleoşc, n-am găsit/decât inscripţii rupestre de valoare nulă/ <<PandeleYLenuţa 1983>> şi o umanoidă sulă”.

Mulţi critici l-au înveşnicit pe molcomul poet: Tudor Cristea, Romul Munteanu, Goci „Aurelius” şi alţii. Dar n-ar fi stricat ceva imbolduri la inspiraţie: „nu orice mâţă-i leopard,/fără gagici nici Picasso n-ar fi vopsit măcar un gard”. Şi iată, excedat de atari entuziasme critice, Lungeanu face o urare de bun-simţ: „băgaţi, mă/ publicitate!”.

Cântul III beatifică grafomania: „o, Dionysos, stăpân al rătăcirilor muritorului matol,/al băşicii de ghicit concentraţia sângelui din alcool,/ zeu peste toată drojdia acestor ţinuturi de proză/unde însuşi supremul Zamolxis e suspect de ciroză”. Poezia molatecă va fi şi va fi fost de succes, dar vremurile-s de aşa natură încât până şi această reţetă perenă este în impas: „în veacul ăsta tehno-idiot/ ceva de genul <<unde eşti, copilărie,/ cu joaca ta pe Internet cu tot>> ”.

Demitizări, demistificări, dezadorări

Probabil că punctul terminus al subtilităţii caustice este atins prin citarea truismelor ori al preţiozităţilor în limbaj de fag aparţinând unor critici celebri. Aşa se întâmplă cu consideraţiile făcute cu „cioc” de „Şerban cel Rău” la biografia popesciană Pe urmele lui Vasile Voiculescu. În acest op persistă vechiul „nărav al diplomaticelor fofilări”, recte nu se explică lipsa de reacţie a unor Beniuc, Bogza, Sadoveanu ori Zaharia Stancu la încarcerarea lui Voiculescu. Dar fuse vina lor că pe vraciul-poet „dracul pusese să scrie poeme cu îngeri tocmai atunci/când oamenii muncii trăgeau la condei pe brânci/să cultive cu versuri de-a latul şi de-a lungul”? Dar ce să-i faci? Neam fără maneră, fără vreo asemănare cu „culţii elisăbetani” ce „vorbeau încă graiul lui Vergil/cum trăncănim noi astăzi verzi şi-uscate la mobil”.

Cântul V ridică problema pseudonimelor. „Gheorghe Vasiliu din Bacău îşi zise Bacovia/-dacă se năştea la Craiova, azi era George Cracovia”, „Ion Theodorescu se recomandă la interfon Arghezi”, „Nicolae Iordache se-nstrăină Streinu Vladimir”, iar „Eduard Marcus sări peste cap de trei ori tronca-zdronca şi ateriză Ilarie Voronca”.

Multe chichiţe şi scandaluri mai mult sau mai puţin muşamalizate sunt analipoetizate, încât Manifestul ludic devine o istorie literară fascinantă, ceea ce e aproape imposibil. Dar nu numai specialităţi literare şi can-can-uri, ci şi etimologii ori explicaţii de sărbători pe care le luăm tale quale, fără habar să avem de originile lor ciudate.

Critica teatralizată este etalată ca piesă de teatru antic, cu Apollo „sorbindu-şi cafeaua pe balcon, în picioare, în ţinută de birou”, dar şi cu prestanţă modernistă. Ti horiatiki profora, kovi ta fonienda ton gatalixeon= „Ce mai accent de ţărănci, mănâncă vocalele de la sfârşit”, îşi spurcă şeful secretarele. Absurdul birocratic aşternut peste fumurile artistice este sursa principală a comicului. Euterpe susţine „o capacitate de absorbţie a fondurilor parnasiene dovedită cu acte în regulă”. Dar mai sunt o sumedenie de mises en abime, căci autorul e mare meşter în tot ce ţine de strategiile literare. Intertextualitatea este exploatată inteligent şi cu vervă intelectuală.

Cărţile în formă de limbă

Critica politizată este o parodie a limbajului de lemn al politicii comuniste, dar şi al jargonului criticii literare. Un citat din Aureliu Goci clarifică tot: „o serie de cărţi merituoase au rămas şi rămân în afara circuitului exegetic şi fără susţinere în competiţia axiologică virtuală care nu se suprapune cu evenimentele publicistice de promovare”. Perfect adevărat, dar nasol exprimat! Lectura este delicioasă şi instructivă pentru memoria noastră. Bunăoară, cine s-ar fi gândit că intempestivul Geo Bogza, autor al Jurnalului de sex, va ajunge să producă cărţi în formă de limbă, cum ar fi Meridianele sovietice? Critica politizată este constant împinsă înainte de exhortaţia „stimaţi tovarăşi”.

Manifestul ludic este o contestaţie acidă, bufonă şi erudită a metehnelor noastre literare şi nu numai. E. Lungeanu a demitizat inflamatoriu şi în anonimul Shakespeare, Editura TipoMoldova, 2013. Scrisă cu aceeaşi vervă umoristică şi intelectuală, cartea contestă paternitatea capodoperelor shakespeariene, dat fiind că Shakespeare ar fi fost, de fapt, Shaksper, afacerist cu puţină carte: „De unde şi-ar fi putut procura un pârlit ediţii aşa de rare şi de scumpe, unele chiar intruvabile sau netraduse încă pe atunci?” Argumentele contra sunt puzderie şi vădesc o cunoaştere intimă a epocii. E drept că există şi mulţime de argumente pro, expuse de alţi cercetători. Nu o să discut autenticităţi şi cercetări mai noi aici. Mă rezum la evidenţierea curajului intelectual – fie el şi nesăbuit-, a nonconformismului creativ şi a construcţiei spectaculoase a argumentaţiei. Cu alte cuvinte, nu pe adevăr insist, ci pe ideaţie şi umor, ambele excepţionale.

Felix NICOLAU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508