spot_img

Epistolă din Torino (II). Il Torro

În Piemont, lumea simpatizează stânga. Protecţia socială şi interesul faţă de minorităţi sunt atitudini constante. Italienii din nord sunt ataşaţi de grupurile temerare, cele care se îngrijesc de proprii membri şi nu se implică în lupta pentru putere. Există parohii creştin-ortodoxe bine reprezentate. Cea românească, arondată Bisericii Santa Croce (Sfânta Cruce) din Piaţa Carlo Emanuelle al II-lea, e vizitată, din câte mi-am dat seama, de vreo 350 de persoane, în fiecare duminică. E o formă de conservare a identităţii. Biserica are şi funcţia de loc al memoriei. Unele familii au ajuns la a treia generaţie. Iată că românii, plecaţi din ţară la începutul anilor 1990, au deja nepoţi. Slujba cuprinde, printre altele, pasaje în care i se mulţumeşte poporului italian pentru bunăvoinţa de a le oferi românilor un lăcaş de închinare. O catedrală de rit apusean este amenajată în paraclis pentru ortodoxia orientală. Pe pereţi sunt pictaţi sfinţii locului, fiind păstrate şi unele dintre frescele originare. Această situaţie mi se pare un argument pentru a mai domoli impresia că doar românii sunt ospitalieri.

Tot un exemplu de convieţuire este rostirea rugăciunii Tatăl nostru atât în română, cât şi în italiană. Gestul are şi o semnificaţie ecumenică. Duhul Sfânt se apropie de Sfântul Spirit. Se unesc o traducere ortodoxă cu o versiune catolică. Stau laolaltă „greşiţii noştri“ şi „debitorii lor“. Europeismul veritabil are şi elemente de teologie socială.
Sunt şi oameni care, totuşi, nu-şi doresc să fie ajutaţi. N-au nevoie nici de apă, nici de hrană.

În Piaţa Vittorio Veneto – amenajată în cinstea victoriei obţinute de Italia împotriva Austro-Ungariei în Primul Război Mondial (4 noiembrie 1918) – obişnuiesc să iau gustarea de dimineaţă. Citesc La Stampa, cotidianul editat la Torino şi, zice-se, cea mai importantă publicaţie de opoziţie. Se vând zilnic aproximativ 185.000 de exemplare din cele 270.000 tipărite. Cotidianul are vreo 30.000 de accesări on-line per număr. Piemontezii sunt mereu „pentru contra“. Autoritatea (politică) le displace. Au înţeles că, de la un punct încolo, învestitura în funcţie publică riscă să ajungă autoritarism. Stânga italiană, încă aurorală, nu se luptă pentru putere. Luptă împotriva puterii, indiferent de reprezentanţii acesteia.

În fiecare dimineaţă, pe când stau la masă, apare câte un comerciant ambulant care te agasează să cumperi ceva, care îţi aşază pe masă un „talisman“ şi care se supără dacă nu-i răspunzi la salut sau dacă nu-i adresezi niciun cuvânt. A-i ignora nu funcţionează din prima. Alături de negustorii de şerveţele, întâlniţi şi prin România, sunt cerşetorii. Aceştia nu cer „pomană“ (sau carità, în italiană), ci vor un’offerta. Pe româneşte, să le dai ceva „de metal“ . Degeaba aş încerca să le explic – ca un bun Mitică – amănuntul că nu port monedă la mine, pentru că mi-e frică de trăsnet. I-am invitat să stea cu mine la masă: la o cafea, la o brioşă, la un pahar d’acqua del sindaco. Nici pomeneală. Răspunsul a fost egal. Aveau nevoie de 1 euro. Atât. Trucurile sunt congruente şi prin alte părţi civilizate ale planetei. Foarte activi mi s-au părut vânzătorii africani din Piazza Castello. Vedeta colecţiei lor este un fel de coadă de mătură, folosită pe post de prelungitor pentru telefonul mobil, aşa încât să iasă mai bine selfie-urile.

Torinezii s-au obişnuit cu aceste persoane cărora nu le trebuie mila semenilor. Lumea te ajută, dacă şi tu vrei să te schimbi. „Să facem bine ca să nu fie rău“ nu-i defineşte. Preferă să-i susţină pe cei care se ridică împotriva inerţiei şi a parvenitismului. Piemontezilor nu le place „Bătrâna Doamnă“, echipa de fotbal Juventus Torino. Sunt consideraţi arivişti şi infatuaţi, deoarece suporterii lor sunt universitarii şi industriaşii. Aceşti tifosi aspiră la un statut. Ei fac galerie pentru că aşa-i îndeamnă rezultatele favorabile. Stânga sindicală e de partea lui A.C. Torino, Il Torro. În sezonul 1947-1948, ani când se înfiinţau, pe rând, Clubul Sportiv Central al Armatei şi Dinamo Bucureşti, echipa Granata obţinea al patrulea scudetto consecutiv. Fotbaliştii marcau 125 de goluri în 40 de partide. Juventus a ajuns în finala Champions League din 2015, fiind învinsă de Barcelona lui Messi cu 3-1. Locul 2 nu se premiază. A.C. Torino rămâne în memoria piemonteză prin faptul că, în 1949, echipa lor de aur a pierit într-un incident aviatic lângă basilica de pe Dealul Superga. Il Torro simbolizează utopia, clubul aventurierilor nesăbuiţi din pricina afecţiunii pentru sport, pentru public. Juventus arată mijloacele prezente ale fotbalului italian. Din pricina unor meciuri trucate, echipa a fost retrogradată în Serie B, în 2006, a promovat după un an şi acum este campioana în exerciţiu, pentru a patra oară la rând. Numai că Juve nu a ştiut, în ultimul deceniu, să moară frumos. A cucerit sau a capitulat necondiţionat. Piemontezii apreciază negocierile.

George NEAGOE

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508