spot_img

Emanuil Gojdu şi Andrei Şaguna, sărbătoriţii anului 2020

Două mari personalităţi ale culturii române, Emanuil Gojdu şi Andrei Şaguna, aromâni cu origini în fastuoasa Moscopole a Albaniei, vor fi celebraţi anul acesta de către Societatea de Cultură Macedo-Română prin numeroase acţiuni omagiale. Contribuţia acestor mari mecena în domeniul protecției, sprijinirii şi dezvoltării artelor, literaturii și științelor a dus la emanciparea fără precedent a învăţământului şi culturii româneşti.

Atât mitropolitul ortodox al Transilvaniei, Andrei Şaguna (1808-1873), cât şi avocatul Emanuil Gojdu (1802-1870), militanţi pentru drepturile românilor ortodocşi din Transilvania secolului al XIX-lea şi-au donat întreaga avere, şi la propriu şi la figurat, naţiei române, cu scopul de a sprijini creşterea culturală a acesteia. Investiţia lor în înfiinţarea de şcoli, gimnazii, universităţi, acordarea de burse, editarea de manuale, în organizarea întregii Biserici Ortodoxe Române, a Mitropoliei Transilvaniei etc. a  însemnat un progres istoric remarcabil ce  reprezintă şi acum un reper semnificativ în viaţa comunităţii româneşti. Un tezaur spiritual viu.

 

Andrei Şaguna (Anastasie, la botez) a fost fiul unei familii de aromâni, originari din Grabova, în apropiere de Moscopole, emigraţi şi stabiliţi în Mişcolţ, Ungaria, unde copilul Andrei a început şcoala (1817). Urmează gimnaziul catolic la călugării piarişti (Ordin catolic fondat în 1621, dedicat învăţământului gratuit, n.n.) din Pesta, deoarece tatăl lui, Naum Şaguna, trecuse la catolicism în 1814. Studiază la Universitatea din Pesta, Facultatea de Filosofie şi Drept şi la Seminarul Ortodox din Vârşeţ. După absolvire a fost pe rând ierodiacon la mănăstirea sârbească Hopovo, profesor la Seminarul Teologic din Carloviţ şi secretar al Consistoriului arhidiecezan, ieromonah, protosinghel, consilier metropolitan, arhimandrit, egumen. În iunie 1846 este numit Vicar general al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiu, în decembrie, ales Episcop, iar în 1864 devine Arhiepiscop şi Mitropolit al reînfiinţatei Mitropolii a Ardealului cu reşedinţa în Sibiu. Printre numeroasele acţiuni ale lui Andrei Şaguna, de restaurare a şcolii şi religiei româneşti, amintim convocarea Congresului naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din întreaga Mitropolie (1868), care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. În el au fost afirmate principiile fundamentale după care a funcţionat biserica până în 1925: autonomia faţă de stat şi participarea laicilor (2/3) alături de clerici (1/3) la conducerea activităţilor bisericeşti. A organizat învăţământul primar şi mediu ortodox românesc din Transilvania şi l-a aşezat sub îndrumarea Bisericii, unde preoţii erau directori ai şcolii din parohia lor, protopopii – inspectori, iar episcopul (sau arhiepiscopul) –  „inspector suprem” al unităţilor de învăţământ din întreaga eparhie, regulament înscris şi în Statutul Organic. Spre sfârşitul vieţii sale, existau aproximativ 800 de şcoli la Sibiu, un gimnaziu cu 8 clase şi o şcoală comercială la Braşov, un gimnaziu cu patru clase la Brad. De asemenea, s-au tipărit peste 25 de manuale şcolare, în mai multe ediţii, semnate de Şaguna însuşi sau de alţi profesori, durata cursurilor de teologie de la Sibiu s-a mărit de la şase luni la un an, iar în 1853 a înfiinţat un Institut teologic-pedagogic cu două secţii, pentru care a cumpărat câteva case pentru şcoală şi internat. Numeroşi tineri au primit burse de studii pentru Universităţile din Austria şi Germania, din fonduri create de Andrei Şaguna, a întemeiat ASTRA („Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” – 1861), al cărei prim preşedinte a fost timp de cinci ani, a înfiinţat ziarul „Telegraful Român” care apare şi astăzi etc.

Mitropolitul Andrei Şaguna, devenit preşedinte al Adunării Naţionale româneşti de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, este una dintre personalităţile de seamă implicate în evenimentele din 1848-1849, ce a fost delegat să prezinte împăratului Austriei, în mai multe rânduri, la Innsbruck, Viena şi Guvernului din Pesta, revendicările românilor. A ajuns astfel membru în Senatul imperial din Viena (1860), deputat în Dieta Transilvaniei (1863-1865), copreşedinte al Conferinţei naţionale-politice a românilor (1861) şi al Congresului naţional al românilor (1863), ambele la Sibiu, poziţii din care a militat pentru cauza românilor transilvăneni. În 1871, a fost ales  membru de onoare al Societăţii Academice Române şi preşedinte de onoare al Societăţii „Transilvania” din Bucureşti.

Pentru toate aceste valori în care a crezut şi pe care le-a promovat – educaţia şi cultura – Mitropolitul Andrei Şaguna a fost canonizat în anul 2011 sub numele de Sfântul Andrei Şaguna şi este pomenit în fiecare an, la 30 noiembrie, odată cu Sfântul Andrei, ocrotitorul României. Moaşte ale Sfântului Andrei Şaguna vor fi aduse de la Răşinari-Sibiu, în mai 2020, de către Societatea de Cultură Macedo-Română, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi aşezate într-o raclă de argint spre închinare, la Biserica Izvorul Tămăduirii – Mavrogheni, din Bucureşti.

 

„Egala îndreptățire a naționalităților

 

Personalitate importantă a istoriei politice şi culturale româneşti, avocatul cu origini moscopolene, Emanuil Gojdu, a fost unul dintre militanţii de frunte ai luptei pentru apărarea drepturilor românilor în Transilvania. S-a născut la Oradea (pe atunci, în Imperiul Habsburgic), unde a absolvit liceul romano-catolic, după care s-a înscris la Academia de drept din Oradea, la Academia de Drept din Pojon şi Budapesta, în ultimul oraş deschizându-şi cabinet de avocatură. Participant activ la Revoluţia din 1848, Gojdu, patriotul progresist de acum un veac, a cerut independenţa religioasă a românilor din Imperiul Habsburgic faţă de Mitropolia de la Karlovicz, casa lui fiind loc de întrunire cu deputaţi şi personalităţi ale vremii ce nutreau aceleaşi idealuri „pentru egala îndreptățire a naționalităților”. Se mândrea cu originile sale de român ortodox. „Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în fapta ca, încă și după moarte, să erump de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul Națiunii”. Se ştie că, prin Testamentul făcut la Budapesta (4 noiembrie 1869), Emanuil Gojdu şi-a lăsat uriaşa avere acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care aparține de confesiunea orientală ortodoxă, pentru acordarea de burse studenților și pentru ajutorul preoților, înfiinţându-se în acest sens o Fundaţie omonimă ce a funcţionat între 1870 şi 1917. Printre beneficiarii acestor stipendii se remarcă Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Victor Babeş ş.a. Banii Fundaţiei erau prevăzuţi să fie cheltuiţi în acest scop timp de 200 de ani, adică până în… 2071! Din nefericire, diversele interese politice au afectat funcţionarea şi administrarea patrimoniului Gojdu, alcătuit din clădiri şi aur, ce au rămas în proprietatea Ungariei, până în prezent nerestituindu-se nimic din averea patriotului român. Memoria acestui mecena, intelectual de seamă şi neobosit luptător pentru cauza românilor, va fi cinstită anul acesta de Societatea de Cultură Macedo-Română, alături de cea a Mitropolitului Andrei Şaguna.

 

Maria Dobrescu

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508