Joi, 18 aprilie 2019, ora 19.30, la Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei 111), Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Centre Pompidou și Jeu de Paume, sub găzduirea Muzeului Colecțiilor de Artă și în contextul Sezonului România – Franța, vă invită la o mult așteptată și emoționantă expoziție: Eli Lotar (1905-1969), unul dintre cei mai importanți fotografi ai avangardei pariziene. Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 aprilie – 14 iulie 2019. AgențiadeCarte.o este partener media.
Intrare liberă pe întreaga perioadă a desfășurării expoziției
Născut Eliazar Lotar Teodorescu, fiu al lui Tudor Arghezi. Primul aparat de fotografiat l-a primit de la tatăl său.
Expoziția reprezintă o retrospectivă a operei lui Eli Lotar, așa cum a fost ea realizată în 2017 la Centre Pompidou, și este o premieră absolută pentru România.
Fotograf și cineast francez de origine română, Eli Lotar (Eliazar Lotar Teodorescu) „revine” în 1924 la Paris, orașul lui de suflet în care se născuse, după copilăria petrecută la București, alături de tatăl său, Tudor Arghezi, remarcabil intelectual și poet. Apropiat al lui Germaine Krull, de la care învață meserie, și mai târziu al suprarealiștilor; publică mai ales în revistele de avangardă „VU”, „Jazz” și „Arts et métiers graphiques” și participă la mai multe expoziții internaționale importante ca „Fotografie der Gegenwart”, „Film und Foto” și „Documents de la vie sociale”.
Expoziția Eli Lotar (1905-1969) examinează într-o lumină nouă rolul acestui actor crucial al modernității fotografice printr-un parcurs tematic, de la „Noua Viziune” la cinematograful documentar, trecând prin peisajele sale urbane, industriale și maritime. Portretele lui îi atestă înclinația pentru poze și posturi și raportul apropiat cu mare parte din artiștii importanți ai epocii.
Angajamentul social și politic al lui Eli Lotar, precum și gustul pentru munca în comun, este dovedit de numeroasele proiecte realizate cu scriitori (Jacques și Pierre Prévert), cu oameni de teatru (Antonin Artaud și Roger Vitrac) și cu regizori celebri (Joris Ivens, Alberto Cavalcanti și Luis Buñuel), artiști pe care contextul socio-politic tulbure al anilor 1930 nu îi lasă indiferenți.
Realizată în mare parte din fondurile fotografice ale artistului, conservate la MNAM-Centres Georges Pompidou, expoziția adună în jur de 80 de fotografii vintage și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care constituie esența activității lui Eli Lotar. Este compusă din cinci secțiuni tematice care nu urmăresc o ordine strict cronologică.
Primele trei părți ale expoziției abordează reportajele fotografice realizate de Eli Lotar, majoritatea pentru presa ilustrată. Intiulate „Noua viziune”, „Peregrinări Urbane” și „Fotogenia siturilor” ele permit imersiunea în universul fotografului, recunoscut pentru particularitatea operei sale de la sfârșitul anilor 1920.
Realismul ucigător al imaginilor realizate în 1929, în timpul incursiunii sale prin abatoarele de la Villette, îl fascinează mai ales pe scriitorul Georges Bataille. Reproducerile revistelor din epocă („VU”, „L’Art Vivant”, „Arts et métiers graphiques”, „Jazz”, „Bifur”, „Documents”) prezintă o parte din numeroasele publicații ale lui Lotar din această perioadă. Fotografiile de epocă, printurile realizate pe baza negativelor și documentele expuse în această secțiune ne permit să înțelegem amploarea faimei sale precoce în sânul avangardei fotografice europene.
Atras de universul cinematografic, Lotar participă, începând cu 1929, la realizarea de filme documentare, lucrând cu cineaști ca Joris Ivens sau Luis Buñuel.
De asemenea, cea de-a treia secțiune este consacrată operelor lui Lotar cu cel mai mare angajament social, cuprinzând o selecție de fotografii și filme care reflectă complexitatea socială și politică a perioadei interbelice și colaborarea lui la „Terre sans pain” (1933), singurul film documentar al lui Luis Buñuel, care ilustrează condițiile de viață deplorabile din regiunea izolată și aridă Hurdes, din Spania. Munca cu cineaști care participă activ la emergența cinematografului documentar marchează profund cariera lui Lotar, care va realiza, după război, „Aubervilliers” (1945), un documentar poetic despre condițiile de viață în locuințele mizere ale acestui oraș.
Intitulată „Poze și posturi”, această secțiune a expoziției este dedicată în special întâlnirilor artistice și literare fructoase din viața lui Lotar. Music-hall, teatru, cinema, arte ale divertismentului popular prin excelență, ele formează mediul în care intră Lotar odată ajuns la Paris. Spectacolele de tipul „Revue nègres”, ca cel al celebrelor Blackbirds sau expresivitatea corporală a unor dansatori ca Feral Benga îl entuziazmează pe fotograf. Colaborările sale cu diverși artiști, dramaturgi și poeți îi permit să-și folosească expertiza artistică și tehnică (în deosebi prelucrarea luminii și cadrajului) la imaginea montajelor fotografice pe care le produce pentru broșura Teatrului Alfred Jarry al lui Antonin Artaud și al lui Roger Vitrac, precum și în colaborarea amicală cu Alberto Giacometti, al cărui ultim model va fi chiar Lotar.
Prezența lui Lotar în avanposturile modernismului a făcut totuși obiectul unei recunoașteri târzii. O primă retrospectivă i-a fost consacrată abia la începutul anilor 1990, la Centrul Pompidou. De atunci, progresul cercetărilor în domeniul suprarealismului, fotografiei dintre cele două războaie mondiale, dar și cinematografului au permis scoaterea la lumină a activității sale și restituirea unicității traiectoriei sale și a universului său vizual. Produsă de Galeria Națională Jeu de Paume și de Centrul Pompidou, prezenta expoziție este o retrospectivă alcătuită pornind de la arhiva și fondul atelierului fotografului, conservate de Cabinetul de Fotografie al Muzeului Național de Artă Modernă, cât și din fotografiile de epocă aparținând unor colecții private.
Coordonator program: Ioan Cristescu, Director MNLR
Curatori: Damarice Amao (Centre Pompidou) și Pia Viewing (Jeu de Paume)
Design: Cosmina Goagea, Alex Condrea, Anastasia David Limona, Constantin Goagea
Grafică: Petru Șoșa
Suport multimedia: Marian Cristian Golescu
Conservare preventivă: Mirela Leahu, Mariana Năstase
Coordonator expoziție și catalog / promovare: Andreea Drăghicescu, MNLR
Coordonator volum scrisori inedite: Alina-Nicoleta Ioan, MNLR
Traduceri: Doru Mareș, Ioana-Marta Mureșan
Redactare: Alina-Nicoleta Ioan, Iuliana Miu
Contabilitate: Violeta Vârjoghe, Ina Mareș și Ana-Claudia Cencu
