spot_img

„Dune” de Frank Herbert

„Dune”, cea mai cunoscută serie a SF-ului din lume, revine la Nemira într-o ediţie de excepţie. Editura Nemira va publica până la sfârşitul anului, în ediţie copertată şi într-o prezentare cu totul specială, toate cele şase volume pe care le cuprinde Saga lui Frank Herbert. Până acum au aparut deja primele două volume: „Dune” şi „Mântuitorul Dunei” (traducere de Ion Doru Brana).

„Dune” de Frank Herbert

Triumf suprem al imaginaţiei, acţiunea romanului cu care se deschide seria Dune, vândută în milioane de exemplare în lumea întreagă, se desfăşoară pe planeta Arrakis, unde Paul Atreides se va transforma în misteriosul Muad’Dib. Eroul se va răzbuna pe cei care i-au trădat familia și va împlini cel mai vechi și cel mai arzător vis al omenirii.
Combinaţie uimitoare de aventură, spirit mistic și forţă vizionară, prima carte din cea mai importantă serie din literatura SF este o lectură obligatorie pentru cititorii de toate vârstele.

„Cel mai important roman SF din toate timpurile. Este convingător, puternic, genial.“ Robert A. Heinlein

„Un unicat în literatura science fiction… Nu se compară cu nimic, poate numai cu Stăpânul inelelor.“ Arthur C. Clarke

„În străfundul inconștientului său, omul are întipărită nevoia de a descifra universul în termenii logicii. Numai că universul real este întotdeauna cu un pas înaintea logicii.“ Frank Herbert


„Mântuitorul Dunei” de Frank Herbert

Scriitorul american crede că natura umană, cu plusurile şi minusurile ei, nu se va sfârși niciodată. Ea este forţa care duce mai departe istoria. Acesta este mesajul pe care îl descifrăm în al doilea volum din seria Dune. În Mântuitorul Dunei, Frank Herbert rafinează şi îmbogăţește universul înfăţișat în prima carte. Știinţa, religia și arta se amestecă tulburător într-o poveste fără rival.

„Seria Dune este portretul unei societăţi închipuite, cea mai bogată frescă zugrăvită vreodată de un scriitor SF, și totodată o poveste care te cucerește prin acţiune și prin reflecţiile filozofice. Dune este un fenomen incredibil în literatura science fiction.“ Washington Post

Frank Herbert (1920-1986) este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi scriitori de SF din lume, este scriitorul care a creat cea mai iubită poveste SF a tuturor timpurilor: Dune. Opera sa se numără printre scrierile clasice din literatura ştiinţifico-fantastică. Romanul Dune, primul din seria omonimă, este cel mai vândut roman SF din toate timpurile. A fost pubilcat serializat în revista Analog, în 1963 şi 1965, câştigând Premiul Nebula şi Premiul Hugo (1965). Cartea a cucerit imediat şi critica de specialitate, şi publicul larg, devenind din ce în ce mai populară. După Dune, au urmat romanele Mântuitorul Dunei (1969) şi Copiii Dunei(1976), care a devenit primul hardcover bestseller din istoria literaturii SF. Seria a continuat cu Împăratul-zeu al Dunei (1981), Ereticii Dunei (1984) şi Canonicatul Dunei (1985).

În 1984, a ajuns pe marile ecrane filmul Dune, regizat de David Lynch şi produs de Universal Pictures, iar mai târziu seria a stat la baza mai multor ecranizări. După moartea autorului, care plănuia să continue cu un alt roman, Brain Herbert şi Kevin J. Anderson aveau să continue opera lui Frank Herbert scriind seriile Prelude to Dune (House Atreides – 1999, House Harkonnen – 2000,House Corrion – 2001), Legends of Dune (The Butlerian Jihad – 2002, The Machine Crusade – 2003 şi The Battle of Corrin– 2004) şi Heroes of Dune (Paul of Dune – 2008, The Winds of Dune – 2009, Sisterhood of Dune – 2012).

Frank Herbert avea o personalitate multiplă, cu un mod complex de gândire, iar opera sa de căpătâi reflectă în bună masură însuşi modului său de a fi. Chiar dacă romanele care alcătuiesc seria Dune sunt scrieri clasice, structurate pe mai multe niveluri de întelegere, seria se dovedeste una dintre cele mai complexe opere SF scrise vreodată. Curiozitatea şi spiritul independent caracteristice lui Frank Herbert i-au creat acestuia multe probleme înca din prima parte avieţii şi l-au pus în situaţii dificile mai târziu. De pildă, cel ce avea să devină autorul celui mai important roman SF nu şi-a absolvit liceul, deoarece dorea să înveţe doar ceea ce-l interesa cu adevărat şi a refuzat sa urmeze anumite cursuri obligatorii. La maturitate, Frank Herbert s-a străduit o perioada îndelungată să-şi încropească o existenţă normală, trecând de la un serviciu la altul şi mutându-se dintr-un oraş în altul. A fost atât de independent încat chiar a scris numai ceea ce a simţit că trebuie să scrie.

În 1952 a apărut în Startling Stories prima povestire science fiction a lui Frank Herbert, Looking for Something. Cariera sa de romancier a început însă abia odată cu publicarea cărții The Dragon in the Sea în 1955, carte în care a folosit mediul unui submarin din secolul al XXI-lea pentru a explora judecata sănătoasă și nebunia. Cartea a prezis conflicte globale pe tema producerii şi consumului de petrol, având succes la critică, dar nu și în rândurile cititorilor.

Pentru documentarea şi elaborarea seriei Dune a lucrat începând cu 1959, neîntrerupt, timp de 6 ani, însă, după toate aceste sacrificii şi frământări, a primit refuzuri din partea a cel puţin douăzeci de editori. Înainte de a respinge manuscrisul, un editor a răspuns, profetic: „S-ar putea să fac greșeala deceniului, dar…”. Mult mai lungă decât se obișnuia pe atunci pentru science fiction-ul comercial, cartea Dune a fost serializată în revista Analog în două părți (Lumea Dunei și Profetul Dunei), în 1963 și 1965.

Herbert a declarat într-un interviu luat de Willis E. McNeilly, că originile romanului Dune se regăsesc în munca desfășurată pentru a scrie un articol pe tema dunelor de nisip în Oregon Dunes National Recreation Area de lângă Florence, Oregon; el s-a implicat prea mult și a sfârșit prin a scrie mult mai mult decât un simplu articol. Articolul nu a fost scris niciodată, dar a servit ca sursă pentru ideea care a dus la Dune.

Soţia sa, Beverly Ann Stuart, a fost pentru Frank Herbert sprijinul fără de care nu ar fi fost capabil să se dedice în întregime carierei scriitoricești. Aceasta a renunţat la propria sa carieră literară, alegând să muncească pentru acoperirea cheltuielilor familiei, acordându-i astfel lui Frank întreaga libertate de creaţie de care avea nevoie. În fond, cei doi au format o adevarată echipă, Beverly fiind cea care i-a redactat aproape toate scrierile. Cei doi au trăit o poveste de dragoste remarcabilă şi tragică în acelaşi timp, iar moartea prematură a soţiei i-a lăsat lui Frank Herbert un gol imens în suflet, modificând chiar, într-un fel, cursul unuia dintre romanele din ciclul Dune: Canonicatul Dunei. 1984 a fost un an tumultuos în viața lui Herbert.

În același an în care murea soția sa, cariera sa cunoștea o ascensiune fulminantă odată cu lansarea ecranizării lui David Lynch, Dune. În ciuda așteptărilor mari, a bugetului ridicat și a unei distribuții de primă mână, filmul a primit recenzii nefavorabile în Statele Unite. În ciuda acestei reacții dezamăgitoare în America, filmul a cunoscut succesul comercial și de critică în Europa și Japonia.

După moartea lui Beverly, Herbert s-a căsătorit cu Theresa Shackleford în 1985, anul în care a publicat Canonicatul Dunei, care a legat multe fire narative ale seriei. Aceasta avea să fie ultima operă scrisă de Herbert (antologia Eye a apărut în același an, iar Man of Two Worldsîn 1986). A murit în urma unei masive embolii pulmonare în timp ce se afla în convalescență după operația de cancer de pancreas, pe 11 februarie 1986, în Madison, Wisconsin, la vârsta de 65 de ani.

În total, Frank Herbert a scris aproximativ 30 de cărţi şi antologii de povestiri, incluzând aici şi cele 6 carti din seria Dune. Toate au devenit bestselleruri internationale. A colaborat, împreuna cu Bill Ransom, la romanele Incidentul Iisus, Efectul Lazăr şi Factorul Înălţare, iar ultimul sau roman publicat, Man of Two Worlds, a fost scris împreună cu fiul său, Brian.

Deşi apărută cu multe decenii în urmă, Dune este mai actuală şi mai populară ca niciodată, noii cititori descoperind mereu alte şi alte înţelesuri. A fost tradusă în zeci de limbi şi s-a vândut în peste 20 de milioane de exemplare.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508