spot_img

Documentarul ”Anthropocene: The Human Epoch”, în premieră în România la Flight Film Festival: Science, Fiction, Technology, Music

Ediția a 2-a a Flight Film Festival: Science, Fiction, Technology, Music programează la Timișoara, în perioada 30 august – 1 septembrie 2020, o serie de conferințe și dezbateri în jurul unor teme de actualitate din domeniile științei, ficțiunii, tehnologiei și muzicii, alături de cele mai captivante filme de cinema reunite sub aceste categorii. Iulius Gardens va găzdui discuțiile Nature & Wild Life  – duminică, 30 august, de la ora 20:30 – și Antropocen – luni, 31 august, de la ora 19:30.

Discuția pe tema Nature & Wild Life, va deschide festivalul pe 30 august și va fi urmată de proiecția filmului White God, în regia lui Kornél Mundruczó. Invitații conferinței sunt prof. dr. Marie-Jose Enders-Slegers, Facultatea de Psihologie Catedra de Psihologie Clinică, Secția Antrozoologie, Open Universiteit Olanda, care va interveni prin Skype, Levente Borka, medic veterinar, născut, crescut printre câini, în Târgu Mureș și prof. Andrei Mihalca, Facultatea de Medicină Veterinară, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca (USAMV CN) care va modera discuția despre fuziunea dintre medicina veterinară și cea umană și colaborarea dintre cele două comunități. Odată cu numărul tot mai mare de animale de companie în mediul urban, a crescut și interesul pentru cercetarea (bolilor) acestora. O parte a acestor cercetări pot fi aplicate și la om. Dar și viceversa. Vom privi totodată și la relația de interdependență între om și animal și la ce înseamnă interacțiunea aceasta pentru bunăstarea oamenilor și a animalelor.

 

Prof. dr. Andrei Mihalca este doctor în Parazitologie și Boli Parazitologic, iar în prezent este colaborator al Departamentului de Parazitologie și Boli Parazitologice din cadrul Univeristății de Științe ale Agriculturii și Medicină Veterinară din Cluj Napoca. Din 2014, este Diplomat în cadrul Colegiul European de Medicină Zoologică, cu specializare pe animale sălbatice, și bolile aferente, parazitologie tropicală și medicină de conservare. Este coordonatorul a multiple studii de cercetare pe boli transmisibile, inclusiv al proiectului pan-european EurNegVec COST Action. Este un participant activ în proiecte de cercetare în cadrul medicinii veterinare, cu aplicare pe boli infecțioase și parazitologice la animale mici (câini și pisici) în Africa subsahariană, cu prezențe în Kenya, Uganda, Coasta de Fildeș, Republica Centrafricană și Liberia.

 

Prof. dr. Marie-Jose Enders-Slegers este profesor de Antrozoologie la Facultatea de Psihologie și Științele educației la Universitatea Open din Heerlen, Olanda, din anul 2013. Domeniul său de cercetare urmărește dezvoltarea relațiilor om/animal și semnificația pe care această relație o are pentru persoanele vulnerabile (cum ar fi vârstnicii, vârstnicii cu demență, copiii traumatizați, persoanle cu handicap mental, copiii cu autism), dar și legătura între violența domestică și abuzul asupra animalelor. Prof. dr. Enders-Slegers este fondatoarea și, în present, consultantă AAIZOO (Animal Assisted Interventions in Zorg (Care), Onderzoek (Research), Onderwijs (Education), este fondatoarea și membră în board-ul The Circle of Violence din Olanda, colaborator la Universitatea din Denver și IVA (Institutului pentru Antrozoologie din Olanda), printre altele.

 

Levente Borka este medic veterinar, născut, crescut printre câini, în Târgu Mureș, este președintele Asociației Vets4Wild, asociație care militează pentru salvarea animalelor sălbatice.

 

Seara va continua la Iulius Gardens cu proiecția filmului White God, în regia lui Kornél Mundruczó, câștigătorul premiului Un Certain Regard, Cannes Film Festival 2014. Filmul spune povestea micuței  Lili (Zsófia Psotta) care are 13 ani și un câine, pe nume Hagen. Mai are și un tată (Sandor Zsótér) care nu vrea să plătească o taxă pentru câine (nefiind rasă pură, Hagen este taxat mult). Când Hagen este abandonat, încep două drumuri. Primul, o căutare disperată: Lili își caută câinele mult-iubit. Al doilea este o ascensiune fulminantă: Hagen devine șef de haită. O haită ce va cuceri Pământul. Kornél Mundruczó redă atent și fin toate relațiile emoționale dintre adolescentă și câinele ei într-un film bizar, supra-realist și memorabil care depășește cu mult definițiile clasice.

 

Luni, pe 30 august, publicul este invitat la o seară în jurul conceptului antropocen, cu proiecția în premieră pe marele ecran în România a filmului documentar Anthropocene: The Human Epoch, regia Jennifer Baichwal, Edward Burtynsky și Nicholas de Pencier, narat de Alicia Vikander (de la ora 20:30). Filmul este precedat de la ora 19:30, de un dialog între dr. Ștefan Dorondel, antropolog afiliat al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București și al Institutului de Studii Sudest Europene și prof. dr. Călin Cotoi, profesor în cadrul Departamentului de Sociologie, Universitatea din București.

 

În prezentarea sa, Ștefan Dorondel va explica noțiunea de ”antropocen”, în ce context a fost propus și de către cine și va supune atenției o serie de întrebări care trebuie puse atunci când angajăm termenul ”antropocen”: Cînd începe această perioadă? În preistorie? Odată cu industrializarea? După 1945? Ce înseamnă exact, ce presupune antropocenul? Se referă antropocenul doar la natură? Cine și de ce contestă politic antropocenul? În ultimă instanță, acoperă eficient acest termen criza pe care o traversăm? Ce lăsăm în umbră atunci când vorbim despre antropocen? Și mai ales, cea mai importantă întrebare: ce este de făcut pentru ca specia noastră să supraviețuiască alături de celelalte specii?

 

Ștefan Dorondel este antropolog afiliat al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române din București și al Institutului de Studii Sudest Europene. Mare parte a activității o desfășoară în domeniul defrișării, a schimbării climatologice și a transformării zonelor mlăștinoase în timpuri moderne și contemporane în Europa de Sud-est.  A deținut mai multe poziții de cercetare în cadrul studiilor post doctorale la Universitățile Yale și Cambridge din Statele Unite, la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, la Institutul Max Planck pentru Antropologie, la Universitatea Jena și Colegiul New Europe. Este autor al Disrupted Landscapes. State, Peasants and the Politics of Land in Postsocialist Romania (Berghahn, 2016), și co-autor împreună cu T. Sikor, J. Sthal si P/T Xuan al When Things Become Property. Land Reform, Authority and Value in Postsocialist Europe and Asia (Berghahn, 2017).

 

Călin Cotoi este născut în 1974 la Timișora. Are licență în medicină și sociologie, doctorat în filosofie și este profesor în cadrul Departamentului de Sociologie, Universitatea din București. A publicat în domeniul antropologiei politice, istoriei științelor, sociologiei și istoriei mediului, teoriei sociale și a istoriei medicinei. Alumnus al Center for Advanced Studies Sofia, Collegium Budapest, Colegiul Noua Europă, Wissenschaft Kolleg zu Berlin și Woodrow Wilson Center.

Prezentat la festivaluri internaționale ca Toronto, Sundance sau Berlinale, documentarul Anthropocene: The Human Epoch contemplă frumusețea peisajelor, ferocitatea utilajelor și o face cu un ritm de vis ciudat și premonitoriu. Fără discursuri moralist – alarmiste dar deplin conștienți de impactul imaginilor și mai ales de capacitatea filmului de-a oferi spectatorului o perspectivă clară asupra dimensiunilor apocaliptice ale exploatărilor, cei trei regizori creează o senzație neliniștoare. Par a fi ultimele peisaje serene de dianinte de din ce în ce mai probabilul dezastru ecologic. Ca și în cazul documentarelor lor precedente (WatermarkManufacturing LandscapesPayback), regizorii lui Anthropocene: The Human Epoch utilizează tehnici clasice de filmare și tehnologie nou-nouță pentru a-și crea secvențele răspândite de-a lungul a 20 de țări și 6 continente. Din păcate imaginile splenide nu sunt din vreun catalog de destinații de vacanță ci din zone afectate de prezența oamenilor și imapactul lor negativ asupra naturii.

Flight Film Festival: Science, Fiction, Technology, Music este organizat în cadrul Flight Festival Timișoara și își propune să ofere orașului și zonei posibilitatea de a fi la curent cu cele mai captivante filme de cinema reunite sub aceste categorii și de a participa la evenimente, dezbateri și activități interactive.

 

Flight Festival a luat naștere în 2019 și este un festival de muzică, artă și tehnologie dezvoltat de organizatori în contextul în care orașul Timișoara va găzdui Capitala Culturală a Europei, și al cărui obiectiv este de a introduce cât mai mulți participanți în fascinanta lume a fenomenului cultural și de a poziționa orașul Timișoara pe harta festivalurilor relevante din Europa.  Ediția din 2020 este gândită ca o călătorie cu mai multe escale, destinația finală fiind bine cunoscuta locație care a acomodat festivalul și în ediția de debut: Aerodromul Cioca. “Decolarea” se întâmplă în 28 august, iar locațiile în care se desfășoară activități pentru toate gusturile sunt Bastionul Theresia, Gradina de Vară a Filarmonicii Banatul, D’arc pe mal, Piața Sf. Gheorghe, Iulius Town și Aerodromul Cioca. Carla’s Dreams, Irina Rimes, Roxen, Grimus, Toulouse Lautrec, Shiver, K-lu, Phaser, R.U.A, Persona, Allover, Kings are overrated, Dragoș Moldovan, Amalia Gaiță și mulți alții sunt artiștii care vor urca pe scena de la Aerodromul Cioca.

Partenerii evenimentului: Continental, George by BCR, Ciuc, Aptiv, Kaufland, Iulius Town, Lutz&Associates, Sustainalytics, Gauss și Kiss FM. Evenimentul este organizat de Fundația Academică Culturală Timișoara cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș.

 

Flight Festival: https://flight-festival.com

Facebook Flight Film Festival: Science, Fiction, Technology, Music: @FlightFilmFest

Facebook Flight Festival: @FlightFestivalTimisoara

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508