spot_img

Dinu Flămând şi Ionel Cândea, premiaţi la Festivalul de C’Arte de la Brăila

Scriitorul şi traducătorul Dinu Flămând a primit, sâmbătă, 14 mai 2016, la Brăila, în cadrul unei ceremonii moderată de scriitorul Dan Mircea Cipariu, Premiul pentru contribuţia deosebită la promovarea limbii şi literaturii române , premiu oferit de organizatorii celei de-a doua ediţii a Festivalului de C’Arte ce s-a desfăşurat, între 12-15 mai 2016, în Sala Polivalentă din Brăila. Dinu Flămând a prezentat şi a lansat, în cadrul festivalului din oraşul dunărean, „Fernando Pessoa, Opera poetică”, Editura Humanitas (redactor de carte:Denisa Comănescu). Un alt premiu, tot pentru contribuţia deosebită la promovarea limbii şi literaturii române, i-a fost acordat istoricului şi universitarului Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăila „Carol I”. Câştigătorilor le-au fost oferite două lucrări ale Maestrului Mircia DumitrescuÎn perioada 12 – 15 mai 2016, la Sala Polivalentă din Brăila, a avut loc a doua ediție a Festivalului de C’Arte, organizat de Consiliul Judeţean Brăila, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” și APLER- Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Partenerii Festivalului de C’Arte, ediţia a II-a, au fost: Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autor şi Asociaţia Euro CulturArt. Parteneri media: Radio România Cultural , Observator Cultural și AgenţiadeCarte.ro. În 2015, premiaţii Festivalului de C’Arte de la Brăila au fost scriitorul Dan Lungu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Iaşi, şi istoricul brăilean Zamfir Bălan.

Dinu Flămând s-a născut în 1947 în nordul Transilvaniei, România. În perioada studenției  la Cluj – Napoca participă la înființarea revistei Echinox în jurul căreia se va grupa timp de mai multe decenii una dintre cele mai importante miscări literare din România, marcată încă de la început de spirit antidogmatic și deschidere spre valorile umaniste universale. Repartizat la București, lucrează pentru diverse edituri și reviste literare. Publică în această perioadă poezie, eseuri, reportaje și articole de critică literară, deține, cu intermitențe, rubrici de cronică literară în diverse reviste. Dar pe măsură ce climatul epocii devine mai sufocant și controlul cenzurii tinde să aplatizeze orice manifestare de originalitate sau independență se îndreaptă tot mai mult spre traduceri din mari poeți precum: Fernando Pessoa, César Vallejo, Borges, Carlos Drummond de Andrade, Umberto Saba, Samuel Beckett, Pablo Neruda, Martin Booth, Herberto Helder, Miguel Torga, Sophia de Mello, Michel Deguy ș.a.m.d., – unii dintre ei inclusși într-o antologie de poezie latino-americană tipărită în anii 80 în colaborare cu poetul chilian Omar Lara.

Debutează în 1971 cu volumul de versuri Apeiron, urmat de Poezii (1974) și de Altoiuri (1976). Dar odată cu Stare de asediu(1983) tonul poeziei sale devine mai polemic iar critica regimului opresiv mai transparentă, de unde numeroase suprimări de texte sau de fragmente și deformări impuse de cenzură. Se menține în actualitate prin comentarii literare, publică două cărți de critică. Obține o bursă Gulbenkian în Portugalia, în 1985, și începe traducerea sistematică a operei lui Fernando Pessoa care nu va fi publicată decât după căderea regimului comunist din România. O a doua invitație în Portugalia îi dă posibilitatea să se oprească, pe drumul de întoarcere, la Paris, unde în martie 1989 i se acordă azil politic după ce denunțase în presa franceză regimul opresiv din țara sa. După colaborari cu posturile de radio Free Europe şi BBC, a fost timp de peste 20 de ani  jurnalist bilingv la Radio France Internationale, la Paris. Revenit  în România, realizat o emisiune săptămânală de televiziune și a publicat articole și comentarii pe teme de actualitate în diverse cotidiene. În 2012 a devenit consilier al minstrului de externe în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2013-2014 a fost numit ministru consilier,  reprezentatul României, la Paris, în  cadrul la Organizației Internaționale a Francofoniei.

Culegerea de poezii Viaţă de probă (1989), cu numeroase poeme inedite sau cu versuri restituite în forma necenzurată, publicată în România, după schimbarea de regim, marchează reintegrarea lui în peisajul literar natal. Vor urma volumele Dincolo (2000), Migraţia pietrelor, o antologie (2001), Tags (2002),Grădini(2005), Frigul intermediar, (2006), Umbre şi Faleze (2010).  O parte din volumul Stare de asediu a apărut în 1984 la Madrid, cu titlul menţinut Estado de sitio, în traducerea lui Omar Lara, o antologie poetică bilingvă, Poèmes en apnée a fost editată la Paris (2004) de editura La Différence. O ediţie selectivă Opera poetică, în 2 volume îi tipăreşte în 2007 editura Cartier din Chişinău. În acelaşi an îi apare în Portugalia o antologie bilingvă Există oare viaţă înainte de moarte/Haverá  vida antes da morte,  româno-portugheză, la Ed. Quase, traducere de Teresa Leitao, cu un cuvânt înainte de Antonio Lobo Antunes. În 2007 editura Ideea Europeană îi publică o noua antologie bilingvă, Superstrings, în engleză şi română. În  2009 Editura Palomar din Bari, Italia, publică o anhologie bilingvă La luce delle pietre, în 2011 apare o nouă antologie bilingvă româno-franceză, În amonte, ed. Carmides, Romania. Cea ma recentă carte publicată: Innatention de l’attention, Editions La passe du vent, 2013, cu o prefață de Jean Piere-Siméon.

În 2009 publică la Editura Humanitas o nouă ediţie revăzută şi adăugită din Cartea neliniştirii, de Fernando Pessoa. Aceeaşi editură îi publică o antologie bilingvă cu traduceri din marele poet triestin Umberto Saba – Capra şi alte poezii. Prin diverse reviste a mai publicat traduceri din poeţi italieni : Antonio Porta şi Mario Luzi. În septembrie 2004 face parte dintre invitaţii care îl omagiază pe Mario Luzi în oraşul Frascati,  la împlinirea vârstei de 90 de ani.

A obţinut premii ale Uniunii Scriitorilor pentru poezie şi, de asemenea, pentru traducerea celebrului jurnal al lui Pessoa, O Livro dedesassossego, cât şi premiul naţional Frontiera Poesis. E cetăţean de onoare al oraşului Bistriţa. I se atribuie în 2008 premiul oraşului Iaşi, la 600 de ani de atestare. Radioul naţional şi televiziunea naţională i-au acordat de două ori premii de excelenţă pentru întreaga sa activitate de scriitor şi ziarist. Publică în reviste literare sau în cotidiene din România şi din străinătate, a mai tradus cărţi de Jorges Semprun, Philippe Sollers, Jean-Claude Guillebaud ş.a., a prefaţat ediţii româneşti din Jean-Louis Curtis, Pascal Quignard sau Antonio Lobo Antunes. Ultima traducere publicată în limba română – Pablo Neruda, Nu există lumină pură, Editura Art, București 2015. Este editat în reviste literare din Franţa, Italia, Germania, Portugalia, Brazilia, Mexic, Chile, Olanda, Bulgaria etc. A participat la numeroase congrese internaţionale de literatură în Franţa, Belgia, Italia, Nicaragua, România şi la colocvii universitare. În ianuarie 2011 i se atribuie „Premiul național de poezie Mihai Eminescu”.

Ionel Cândea.  Prof. univ. dr., istoric, CS I, Directorul MUZEULUI BRĂILA „Carol I”. S-a născut la 25 februarie 1949, Studii: 1968-1972 Universitatea din Bucureşti Facultatea de Istorie Diplomă de licentă Superior, Diploma de doctor în istorie 1996, Univ. Al I. Cuza. Specializări: 1981 Centrul pt. Formare, Educatie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii, M.C.C. Atestat Postuniversitar, 1976 Centrul pt. Formare, Educatie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii, M.C.C. Bazele muzeologiei Atestat Postuniversitar, Ministerul Culturii şi Cultelor Expert bunuri arheologice şi istoric documentare şi bunuri cu semnificatie etnografică – etnoarheologie Atestat Postuniversitar Activitatea didactică: 2003 – prezent Universitatea „Dunărea de Jos”, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Galati, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Piteşti Profesor universitar doctor, Prodecan Facultatea de Istorie şi Filosofie, Galati. Din anul 2007 – conducător de doctorat la Şcoala doctorală – Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie 1996 – 2003 Universitatea „Dunărea de Jos”, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Galati Conferentiar universitar doctor Activitatea profesională: Septembrie 1975 – prezent MUZEUL BRĂILEI, Director, Cercetător ştiintific principal gr.I Iunie 1996-iunie 1997, Director, Cercetător ştiintific principal gr.II Aprilie 1989-mai 1996, Director Septembrie 1975 – mai 1989, Muzeograf Publicatii: volume de autor: . Ionel Cândea, Brăila. Origini şi evolutie până la jumătatea secolului al XVI-lea, Ed. Istros, Brăila, 1995, 329p. Mănăstirea Măxineni, Ed.Istros şi Ed. Episcopiei Dunării de Jos, 1996, 300 p. Comunitatea greacă de la Brăila. Din cele mai vechi timpuri până în secolul alXIX-lea, Ed. Istros, Brăila, 2004, 208 p. The Greek Community of Brăila. From ancient times to the 19th century, trad. Anca Popoacă-Giuran, Ed. Istros, Brăila, 2004, 210 p. + ilustr. Ionel Cândea, V. Sîrbu, Istoricul oraşului Brăila de la origini la ocupaţia otomană, Ed. Istros, Brăila, 1993, 94p.+ XLI planşe. Ionel Cândea, Valeriu Sîrbu, Stănică Pandrea, Istoria Românilor, I, Ed. Independenta Economică, 2001, 332p. Volume îngrijite (editor) N. Iorga, Din trecutul istoric al oraşului Brăila, Brăila, 1999, 260p. (Îngrijirea editiei, studiu introductiv, p.III-LII şi note) Închinare lui Petre Ş. Năsturel, volum îngrijit de Ionel Cândea, Paul Cernovodeanu, Gheorghe Lazăr, Brăila, 2003, 820 p. Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, volum îngrijit de Ionel Cândea, Valeriu Sîrbu, Marian Neagu, Brăila, 2004, XXXVII+800 p. „Analele Brăilei”, seria veche, an I şi II, 1929-1930, editie anastatică, îngrijită de Ionel Cândea, Doru Bădără. Gh.T.Ionescu, Contributii la istoria românilor, Brăila, 2004, XXX+775p. (Îngrijirea editiei, studiu introductiv şi note). Radu Manolescu, Socotelile Braşovului — registrele vigesimale-, vol. I, editie anastatică, îngrijită de Ionel Cândea, Radu Ştefanescu, Brăila, 2005, VI + 585p. Radu Manolescu, Socotelile Braşovului — registrele vigesimale-, vol. II, editie anastatică, îngrijită de Ionel Cândea, Radu Ştefanescu, Brăila, 2005, 490p. Radu Manolescu, Socotelile Braşovului — registrele vigesimale-, vol. III, editie anastatică, îngrijită de Ionel Cândea, Radu Ştefanescu, Brăila, 2006, 650p. Radu Manolescu, Socotelile Braşovului — registrele vigesimale-, vol. IV, editie anastatică, îngrijită de Ionel Cândea, Radu Ştefanescu, Brăila, 2006, 656p. Radu Manolescu, Socotelile Braşovului — registrele vigesimale-, vol. V, editie anastatică, îngrijită de Ionel Cândea, Radu Ştefanescu, Brăila, 2007, 331p. „Analele Brăilei”, seria veche, an III-II, 1931-1933, editie anastatică, îngrijită de Ionel Cândea, Doru Bădără. Enjeux politique, économiques et militaires en mer Noire, Études â la mémoire de Mihail Guboglu, sous la direction de: Faruk Bilici, Ionel Cândea, Anca Popescu, Brăila, 2007, 760 p. Articole Ionel Cândea, Un episod al războiului pentru independentă oglindit în Muzeul Brăilei, în „Muzeul National”, IV, Bucureşti, 1978, p.225-229. Ionel Cândea, Tezaurul de monede feudale de la Maraloiu, jud. Brăila, în „Danubius”, nr.VIII-IX, Galati, 1979, p. 165-171. Ionel Cândea, Însemnări pe cartea veche românească din patrimoniul judetului Brăila, în „Vrancea. Studii şi cercetări”, II, Focşani, 1979, p.245-255. Ionel Cândea, Consideratii asupra însemnărilor pe cartea veche românească din judetul Brăila, în Valori bibliofile din patrimoniul cultural national, I, Râmnicu Vâlcea, 1980, p.247-254. Ionel Cândea, Consideratii privind prezenta cărtii vechi româneşti în judetul Brăila, în Valori bibliofile din patrimoniul cultural national, II, Bucureşti, 1983, p.429-433. Ionel Cândea, Descoperiri monetare în judetul Brăila în secolele XIV-XIX, în „Istros „, I, p.375-399. Ionel Cândea, Cercetările arheologice de la ruina Mănăstirii Măxineni, judetul Brăila (1976-1980), în „Istros”, II-III, Brăila, 1983, p.241-257. Ionel Cândea, O catagrafie necunoscută a mănăstirii Măxineni, judetul Brăila din 8 decembrie 1848, în „Istros „, II-III, Brăila, 1983, p.231 -249. Ionel Cândea, Cercetările arheologice de la mănăstirea Măxineni, judetul Brăila (1983-1984), în „Istros „, IV, Brăila, 1985, p. 147-159. Distinctii: Premiul „Dimitrie Onciul” al Academiei Române (4 Decembrie 1997), Membru de onoare al Uniunii Elene din România (1999). În anul 2000 International Biographical Centre de la Cambridge, Anglia, mi-a conferit premiul pentru întreaga activitate pe acest an. Afilieri: Membru (2000-2004) şi Preşedinte al Comisiei Nationale a Muzeelor şi Colectiilor din România (sub egida Ministerului Culturii şi Cultelor) din februarie 2005, Membru al Comisiei pentru Istoria Oraşelor (sub egida Academiei Române) (din 1992), Membru al Comisiei regionale nr. 2 pentru Monumente Istorice (1991-2006

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508