spot_img

Dialog: New Energies, la VIENNAFAIR

Între 2 şi 5 octombrie 2014, la Viena, are loc VIENNAFAIR The New Contemporary. Prezentarea specială intitulată DIALOG: NEW ENERGIES, iniţiată şi sprijinită de OMV, pune în lumină istoria culturală a României din ultimii 50 de ani.

Proiectul OMV, DIALOG: NEW ENERGIES aduce anul acesta în prim-plan peste treizeci de viziuni artistice contemporane din România, prezentate de cinci galerii – Anaid Art Gallery, Anca Poteraşu Gallery, Jecza Gallery, Galeria Plan B, şi Zorzini Gallery – şi două spaţii nonprofit: ATELIER 030202 şi ALERT studio. Demersul curatorial al proiectului DIALOG: NEW ENERGIES i-a fost încredinţat curatoarei Andreiana Mihail.

Premiera acestei expoziţii din cadrul VIENNAFAIR The New Contemporary o reprezintă abordarea curatorială, care încearcă să compună o cronică edificatoare a comunităţii diverse pe care o constituie arta contemporană românească. De clasicii artei contemporane, adesea consideraţi „noi” din cauza lipsei de expunere din perioada comunistă, la artiştii tineri, care explorează şi care îşi spun poveştile personale independent de perspectiva sociopolitică, DIALOG: NEW ENERGIES urmăreşte să atingă finul echilibru dintre scopul comercial inerent al unui târg şi claritatea şi coerenţa unui profil teoretic care să reflecteze asupra adaptării şi asumării, privite drept cele mai importante atitudini existenţiale din istoria recentă a României.

Galeriile participante la eveniment:

Anaid Art Gallery

Fondată în 2004, Anaid Art Gallery se numără printre spaţiile artistice de prestigiu ale Bucureştiului. Planurile de viitor ale galeriei includ, pe lângă expunerea lucrărilor tinerilor artişti români, reprezentarea noilor artişti străini pe scena artistică din România. În picture sa, Alexandru Rădvan (n. 1977) este preocupat de relaţia dintre societatea contemporană şi mituri, mitologie şi religii. Lucrările lui Rădvan nu sunt uşor de privit şi înţeles şi nici nu reprezintă o formă de artă confortabilă, care să încânte ochiul şi sufletul. Dimpotrivă, îl obligă pe privitor să gândească, să îşi pună întrebări şi să încerce să îşi găsească propriile răspunsuri. Creaţia lui Kyle Fitzpatrick (n. 1980), născut în Milwaukee (SUA), face trimiteri subtile la lucrările lui Jean Fautrier şi Anselm Kiefer. Colajul, tehnică în care încorporează de la pământ şi nisip şi până la crengi, materiale textile şi cioburi de sticlă, evidenţiază nuanţele legate de interpretare şi de abordarea pânzei pe care pune stăpânire. Matei Arnăutu (n.1978) foloseşte în lucrările sale obiecte găsite şi păstrate din diferite perioade ale vieţii sale. Unele dintre acestea s-au aflat în preajma sa din copilărie, fiind purtătoare ale unei bogate istorii subiective. Astfel, obiectele îşi pierd fireasca banalitate, devenind „o prelungire a propriei conştiinţe”, după cum mărturisea artistul. Mihai Florea (n. 1986) este capabil să viseze şi să conceapă lumi într-un mod aparte. Picturile sale ne pun în faţa unui labirint de lumi alternative reflectate care se multiplică într-o realitate efemeră. Zsolt Berszán (n.1974) creează instalaţii de mari dimensiuni care imaginează zbuciumul primordial în care violenţa desprinderii a dat naştere materiei şi existenţei. Este momentul în care conştientul şi inconştientul nu există, în care ideea de uman şi animal nu a apărut încă, în care „eu” şi „ceilalţi” nu s-au separat încă. Totul devine materialitate fluidă, absorbantă, organică. www.anaidart.ro

Anca Poteraşu Gallery

Anca Poteraşu Gallery şi-a început activitatea sub numele de Little Yellow Studio, în 2009, ca spaţiu artistic alternativ pentru expoziţii de grup, performance şi dialog interactiv. Începând cu anul 2011, spaţiul a dobândit vizibilitate publică pe piaţa de artă, ca galerie de artă contemporană. Daniel Djamo (n. 1987) combină proiectele de instalaţii cu arta video şi fotografia pentru a rechema amintirile trecutului şi a face loc pentru aici şi acum. Filmele sale, majoritatea lor documentare despre urmările comunismului, explorează limitele sensibilităţii umane. Irina Botea (n. 1970), care s-a născut în România, dar locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în prezent la Chicago, încearcă prin lucrările video, filmele, fotografiile, instalaţiile şi performance-urile sale o reconciliere cu originile şi sale şi cu traumele istorice ale trecutului. Fotografiile sale i-au conferit lui Nicu Ilfoveanu (n. 1975) un loc aparte în lumea artei româneşti. Devotat romantismului, Ilfoveanu oferă imagini ale unei lumi parcă dintr-o altă epocă. Folosind o cutie fotografică, el surprinde peisaje, evenimente, obiecte şi oameni, creând compoziţii pline de forţă şi frumuseţe. Pictura lui Zoltán Béla (n. 1977) este realistă, încărcată de referinţe istorice şi sensuri metafizice din propria sa biografie. Inspirându-se din amintirile, experienţele şi emoţiile sale, înglobează în creaţia sa aceste elemente care oferă o oglindă a realităţii. www.ancapoterasu.com

Jecza Gallery

Jecza Gallery din Timişoara expune în principal artă contemporană românească din anii 1970 şi 1980, dar acorda o atenţie specială si tinerilor artişti care îmbrăţişează practici şi idei similare. Sculptura a fost pasiunea, destinul şi crezul lui Peter Jecza (1939–2009) timp de patruzeci şi cinci de ani. Opera sa urmează tradiţia sculptorului Constantin Brâncuşi, orientându-se în principal spre abstractizare, într-o abordare clasic-modernă. Grupul Sigma 1 a fost înfiinţat de Constantin Flondor (n. 1936), Doru Tulcan (n. 1943) şi Stefan Bertalan în 1969 pe bazele Grupului 111, care luase naştere în 1966. Grupul urmărea să iniţieze o reorientare a producţiei artistice din România, ţară modelată de comunism. Preocupaţi, ca teme de cercetare, de psihologie, cibernetică, bionică şi matematică, precum şi de fotografie şi film, membrii Grupului Sigma 1 au făcut pionierat în folosirea unor forme de expresie experimentale, cum ar fi instalaţia video sau happeningul. Mihai Olos (n. 1940) este unul dintre foarte puţinii artişti care îmbină tehnicile de arhitectură ţărănească autentică şi practicile artei contemporane, într-un mod asemănător lui Paul Neagu. În prezent, pictorul, graficianul, sculptorul şi poetul este cunoscut mai ales pentru sculpturile sale realizate în colaborare cu Joseph Beuys la începutul anilor ’80. Liviu Stoicoviciu (n. 1942) face parte din generaţia artiştilor români din anii ’70, care sunt mai puţin cunoscuţi. Opera sa unică, axată pe abstracţia geometrică, a fost redescoperită cu ocazia expoziţiei sale personale găzduite de Jecza Gallery în 2013. Calităţile şi construcţiile tridimensionale ale picturilor lui Genti Korini (n. 1979 în Albania) dezvăluie un teritoriu vizual care există doar în propria sa concepţie. Filmele şi fotografiile lui Michele Bressan (n. 1980) consemnează realitatea României postcomuniste. Asemenea unui jurnal personal, seriile sale de fotografii prezintă scene cotidiene aflate la graniţa dintre straniu şi familiar. www.jeczagallery.com

Galeria Plan B

Plan B s-a deschis în 2005 la Cluj, în România. Iniţiată de Mihai Pop şi Adrian Ghenie, Plan B funcţionează ca spaţiu de producţie şi expunere a artei contemporane; în acelaşi timp, reprezintă un centru de cercetare a artei contemporane româneşti din ultimii 50 de ani, care scoate la lumină creaţiile unor artişti remarcabili care până acum nu au mai beneficiat de expunere pe plan internaţional. Plan B a organizat pavilionul României la cea de-a 52-a ediţie a Bienalei de la Veneţia, în 2007, al cărui curator a fost Mihnea Mircan şi unde au fost expuşi artiştii Victor Man, Cristi Pogacean, Mona Vatamanu & Florin Tudor, Christoph Büchel & Giovanni Carmine. În 2008, Plan B a inaugurat un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, aflat iniţial într-o clădire industrială în apropiere de Muzeul Hamburger Bahnhof. În martie 2012, Plan B Berlin s-a mutat la parterul unei clădiri din Potsdamer Strasse, în fostul complex Tagesspiegel care acum adăposteşte mai multe galerii de artă. În 2009, galerie Plan B a fost cofondatoare a proiectului Fabrica de Pensule, un centru cultural colectiv independent care găzduieşte cinci galerii şi treizeci de ateliere. Picturile Ioanei Bătrânu (n. 1960) – interioare melancolice, grădini tainice şi peisaje ezoterism, misticism şi experienţele proprii, cum ar fi moartea mamei sale, care revine permanent în uleiurile artistei sub forma imaginii unui cimitir. Șerban Savu (n. 1978) redă imaginea României de astăzi care, în viziunea artistului, nu diferă substanţial de cea din timpul regimului comunist. Înfăţişând arhitectura locală şi viaţa urbană din România, uleiurile sale realiste îl pun pe privitor în faţa unor siluete indiferente, anonime, în suferinţă – fragmente de timp în care oamenii sunt o prezenţă tăcută, care îşi continuă discret istoria personală simplă: muncind, odihnindu-se sau doar urmându-şi realitatea liniară. Reprezentant al generaţiei mai tinere, Eugen Rosca (n. 1988) şi-a prezentat de curând lucrările în cadrul unei expoziţii personale la Galeria Plan B din Berlin sub titlul “Knife Seller”, însă noi lucrări vor putea fi de asemenea văzute la Viennafair 2014. www.plan-b.ro

Zorzini Gallery

Zorzini Gallery urmăreşte să introducă arta recentă şi contemporană din România în circuitul internaţional şi de asemenea, să expună iniţiative internaţionale pe scena de artă locală, lucrând atât cu artişti tineri, cât şi consacraţi. Dan Beudean (n.1980) este un reprezentant al Şcolii de la Cluj şi, de asemenea, membru al comunităţii artistice de la Fabrica de Pensule; pasionat de istorie şi biologie, Dan Beudean arată un interes constant pentru studiul comparativ al mutaţiilor şi anomaliilor pe care le suferă regnurile (uman, animal şi vegetal), pentru analiza comportamentelor limită ale acestor specii şi a transferurilor aberante care conduc la devianţe fiziologice, pentru regula excepţiilor socio-culturale care devin conduite şi fapte general acceptate. Vlad Berte (n.1985) este un alt artist din Cluj; specializat în sculptură, artistul îşi expune conceptele în modalităţi contemporane, folosindu-se de mijloace de expresie clasice. Belenyi Szabolcs (n.1988), din Cluj, stăpâneşte în egală măsură tehnicile clasice şi vechi ale picturii şi desenului, lucrând într-o manieră transgresivă la limita dintre cele două medii. Belenyi Szabolcs îmbină abordarea emoţională cu o înaltă măiestrie a expresiei pentru a surprinde şi analiza natura ambiguă a umanităţii. Andrei Gamart (n.1980) este un tânăr artist român din Chişinău (Moldova), care a studiat la Academia de Artă din Moldova, pentru a se stabili ulterior la Bucureşti, unde locuieşte şi activează în momentul de faţă. Andrei Gamart abordează tehnicile clasice ale picturii, desenului şi gravurii, pe care le foloseşte pentru a explora teme sociale şi existenţiale într-o manieră pronunţat contemporană învăluită într-o atmosferă magică. Roman Tolici (n.1974) este un binecunoscut artist român din Republica Moldova, stabilit la Bucureşti în 1990; este preocupat de desen şi pictură, folosind modalităţi clasice de reprezentare într-o manieră profund contemporană. Îmbină niveluri tehnice şi conceptuale în pictura figurativă în ulei, suprapunând stiluri de la Renaşterea italiană până la cea nordică sau flamandă cu tehnici noi şi subiecte abordate într-o manieră contemporană. www.zorzinigallery.com

ATELIER 030202

ATELIER 030202 a fost înfiinţat de Mihai Zgondoiu în 2009. Spaţiul dedicat artei contemporane expune lucrări ale tinerilor artişti dedicaţi conceptelor experimentale şi vizuale şi new media. Artista Ioana Ciocan (n. 1980) se implică în proiecte de new media şi artă în spaţiul public. Din 2010, coordonează Proiect 1990. Lucrările sale atrag atenţia publicului asupra locurilor cu conotaţii istorice din Bucureşti, alimentând astfel cu noi perspective viaţa sociopolitică. Practicând arta observării, Mihai Zgondoiu (n. 1982) contestă, într-o manieră ironică şi foarte critică, prin picturile, grafica, obiectele lucrările video şi performance-urile sale modelele culturale, prejudecăţile din domeniul artei şi situaţia actuală a artistului. Virgil Scripcariu (n. 1974) este unul dintre cei mai importanţi tineri sculptori din România. Multe din lucrările sale, cum ar fi recenta “Arca lui Noe,” pot fi văzute în spaţii publice. În 2008, şi-a prezentat lucrările în cadrul unei expoziţii colective la Bienala de Arhitectură de la Veneţia. www.atelier030202.blogspot.co.at

ALERT studio

Iniţiat de artiştii Alina Buga, Cătălin Burcea şi Raluca Demetrescu, ALERT studio este un laborator independent, condus de artişti, şi o platformă de studiu şi promovare a producţiei de artă contemporană. Multe dintre performance-urile, lucrările video, fotografiile, instalaţiile, desenele, sculpturile şi lucrările de artă digitală ale Alinei Buga (n. 1971) încearcă să elucideze procesul de regândire şi reinterpretare a simbolurilor şi imaginilor. Artista vizualizează ludic fenomenele sociale şi transformă simbolurile individuale în simboluri universale. Cătălin Burcea (n. 1966) este preocupat de diferitele metode de manipulare. Consideraţiile sale au la bază teoria conform căreia creierul uman este programat să recunoască, să clasifice şi să stocheze imaginile. Lucrările sale sunt o provocare pentru câmpul de atenţie al privitorului pe care îl ajută să îşi pună sub semnul întrebării modurile de percepţie. Gabriel Stoian (n. 1985) îşi descrie intervenţiile publice, instalaţiile şi asamblajele drept reacţii subversive, ironice şi critice faţă de instrumentele puterii şi simbolurile acestora. Temele care îl preocupă sunt înţelegerea socială, instabilitatea, politica şi puterea, precum şi imaginea între percepţie şi imaginaţie şi contestarea autorităţii. Vlad Basalici (n. 1978) analizează percepţia şi temporalitatea dintr-o varietate de perspective la interfaţa dintre arta vizuală şi performance. Experienţa sa performativă îi permite să deschidă un camp de tensiune între accelerare şi decelerare ca spaţiu de acţiune. www.alertstudio.org

Prin DIALOG: NEW ENERGIES, OMV doreşte să contribuie la dialogul cultural din domeniul artei contemporane. Alături de Austria şi Turcia, România este una dintre principalele pieţe internaţionale integrate de petrol şi gaze ale companiei. OMV este de zece ani acţionar majoritar al OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei, cu sediul la Bucureşti.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508