spot_img

Desant cu poezie, blues și jazz, la Târgoviște

Programul de Carte, eveniment organizat de Ziua Bibliotecarului și Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, a ajuns, în 2013, la ediția a II-a. Cultura scrisă vie a fost sărbătorită, anul acesta, la Târgoviște, evenimentul fiind inițiat și coordonat de scriitorul și jurnalistul Dan Mircea Cipariu. La Centrul Internaţional de Conferinţe a avut loc dezbaterea pe tema “Cultura scrisă şi drepturile de autor faţă cu noile media”, invitați fiind scriitoarea și jurnalista Conerlia Maria Savu, secretarii de stat din cadrul Ministerului Culturii Radu Boroianu și Cristian Vasile Petcu, scriitorul și publicistul Bogdan Ghiu și scriitorul Dan Mircea Cipariu. Moderator: jurnalista Anamaria Spătaru (Radio România Cultural). De asemenea, câteva ore mai târziu, la Clubul Studenţilor al Universităţii Valahia din Târgovişte, s-a desfăşurat un spectacol de poezie, blues şi jazz, cu poeţii Ioana Crăciunescu, Andra Rotaru şi Bogdan Ghiu şi muzicienii Mike Godoroja&Blue Spirit şi Marius Mihalache. Organizatori: Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România – APLER, OPERA SCRISĂ.RO, Asociaţia EURO CULTURART, Biblioteca Universităţii Valahia din Târgovişte. Finanţatori: Ministerul Culturii, Administraţia Fondului Cultural Naţional. Parteneri media: Radio România Cultural, revista Cultura https://www.agentiadecarte.ro/, http://www.corect.com/

Anamaria Spătaru (Radio România Cultural), moderatorul dezbaterii care a avut loc la Clubul Studenţilor al Universităţii Valahia din Târgovişte: Această dezbatere își propune drept subiecte cultura scrisă și noile media. De asemenea, problematica dreptului de autor care, implicit, devine una din ce în ce mai complicată. Mulțumim Ministerului Culturii pentru sprijinul acordat. Am să încep prin a spune câteva lucruri despre dreptul de autor, pentru că s-a discutat foarte mult în ultimul timp despre felul în care autorii reușesc sau nu să supraviețuiască din rezultatul muncii lor, din dreptul de autor. Ei au declarat, în repetate rânduri, că nu pot trăi din dreptul de autor. De ce se întâmplă acest lucru în România vom afla de la scriitorii prezenți. Vom încerca să și dăm o definiție a dreptului de autor. Vom discuta și despre plagiat, suntem într-o universitate, putem discuta și despre asta.

Dreptul de autor este recunoscut și garantat în condițiile legii, este legat de persoana autorului, comportă atribute de ordin moral și patrimonial, opera de creație intelectuală este recunoscută și protejată, independent de aducerea la cunoștința publică, prin simplul fapt al realizării ei, chiar neterminată; recunoașterea drepturilor prevăzute în Legea dreptului de autor și drepturilor conexe nu prejudiciază și nu exclude protecția acrodată prin alte dispoziții legale.

De ce ai decis, Dan Mircea Cipariu, să formezi Opera Scrisă.ro, societate de gestiune a drepturilor de autor? Ce ți s-a părut că lipsește din peisajul românesc?

Dan Mircea Cipariu: Cea mai importantă pentru mine e ideea dreptului de autor. Fără dreptul de autor nu am mai avea patrimoniu cultural, opere, cărți. În noua Constituție unul dintre principii ar trebui să fie accesul democratic la resursele culturale de calitate. Mă gândesc și la operele culturale și mi se pare important să înțelegem că a scrie în limba română constituie, pe zi ce trece, un element de securitate națională.

Dacă noi nu am mai vorbi în limba română, ne-am transforma dintr-o națiune într-o populație de consumatori. Mă gândesc că ar trebui să spunem mai răspicat acest lucru, că scriitorii de limba română asigură securitatea noastră națională și identitară. Avem de rezolvat mai multe probleme, unele de natură conceptuală, dar și de natură organizatorică. Cele de natură conceptuală țin de omul de cultură. Nu ar trebui să fie o matriță, în sensul promovării ori al marketingului. Din nefericire, României îi lipsește un sistem de distribuție și promovare cu acoperire națională. Creatorii de la Târgoviște, spre exemplu, nu știu ce apare la Baia Mare, cei de la Baia Mare nu știu ce se întâmplă la Constanța etc. Vorbim la nivel teoretic, pentru că dacă ar fi să îi întreb pe cei prezenți ce autori tineri din alte țări europene cunosc, nu vor putea să dea răspunsul. România, în lipsa mecanismelor și a infrastructurii culturale, se tribalizează, în timp ce Europa simte un puternic puseu naționalist.

Am făcut Societatea de Gestiune a Drepturilor de Autor Opera Scrisă dintr-o revoltă personală care m-a dus la un alt paradox: deși se colectează în numele autorilor sute de mii de euro, citim în fiecare săptămână că sunt artiști, autori, care abia trăiesc la marginea subzistenței, și atunci când vorbim de drepturile de autor am făcut o demonstrație că de pe urma unui manuscris, pe orizontală și verticală, pot să trăiască 1000 de oameni.

Anamaria Spătaru, moderator: Domnule Ghiu, de pe urma ultimului dumneavoastră manuscris cum ați trăit?

”Poeții au făcut națiunile”

Bogdan Ghiu: E greu și inegal să spuneți că un poet e un autor de succes. Nu cred că un poet poate să fie de succes, cum sunt romancierii, spre exemplu. Ceea ce se caută, și tocmai am fost la un salon de carte, nu este poezia. Acestea sunt târguri unde vezi că, în primul rând, se vinde și se caută proza. Paradoxul este că nu atât din cartea în sine trăiește un autor ci din ceea ce se poate construi pe lângă. Pe www.agențiadecarte.ro ați publicat un extraordinar manifest scris de Cosmin Perța despre cum să nu faci la un târg. La noi nu există agenți. Există Simona Kessler, dar ea este numai pe import. Nici nu se poate imagina o idee de primăvară numai cu o floare.

Literatura română e încă o literatură de poeți. De ce? Pentru că, de fapt, poeții au făcut națiunile. De ce există poeți naționali? Pentru că poeții au creat miturile, legendele.

Cartea în sine ajunge să nu mai fie obiectul de pe urma căruia se trăiește. Tu trăiești, de fapt, din evenimentul de promovare al cărții. E paradoxal pentru că tu construiești un produs de marketing care aduce bani în sine. Obiectul în sine, cartea aici, e doar ocazia. Evenimentele de comunicare ajung să aibă o viață autonomă.

Dan Mircea Cipariu: Autorul ajunge să obțină mai mulți bani dintr-o lectură publică decât din dreptul de autor pentru cartea sa.

Bogdan Ghiu: Editorul, când merge la un târg de carte, trebuie să vorbească fluent engleză, să reprezinte autori până în 35 de ani, să poată fi invitat la tot felul de emisiuni. Pentru mine, eveniment epistemologic, politic de-a dreptul, la târgul de la Paris, spre exemplu, a fost faptul că s-a tradus o carte foarte importantă, ”Groapa” de Eugen Barbu. Dar depinde și de traducător și editor. Literatura contemporană deja se consumă în cicluri cât mai scurte.

Autorul ajunge să trăiască din el, din comunicarea propriei cărți. Dar fără materia de bază, care e cartea, nu se poate construi nimic în jur.

Anamaria Spătaru: Piața se dezvoltă, fie că este electronică, de carte, din ce în ce mai mult. Cornelia Maria Savu a publicat și înainte, când se punea accentul mai mult pe cartea tipărită, dar și acum. Cum resimțiți acest fenomen?

Cornelia Maria Savu: E foarte bine că Dan Mircea Cipariu a atras atenția că acest lucru al accesului democratic la produse culturale de calitate ar trebui prevăzut în Constituție. Eu vreau să spun că există o legislație europeană foarte bine stabilită a dreptului de autor, dar România a eludat până acum tot ce ținea de această legislație. Nu îmi dădusem seama, până când a venit James Parker, expert în drepturile de autor, șeful comisiei europene de drepturi de autor, în București. Ce s-a constatat a fost absolut uluitor și pentru James Parker, și pentru cei foarte puținii scriitori și jurnaliști români care au participat. Un asemenea editor care ar vrea să ia legătura cu un scriitor român să îl traducă, să îl publice, află cu stupoare că scriitorul român nu are agent. Și atunci cu cine vorbește? Pentru că nu este rolul autorului să se autopromoveze și să își impună propriile cărți. Mai e problema de PLR (public library right) pe care Guvernul Românie, din 2007, o tot eludează şi care ar trebui să reprezinte pentru scriitori una dintre formulele sale de venit anual!

Dan Mircea Cipariu: România este în situația de infringement pentru că nu a găsit resursele bugetare pentru Public Library Right, pentru împrumutul public al cărţilor din bibliotecile publice..

“Autoritatea are o tendință spre aculturalitate”

Radu Boroianu, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii: Am prea multe de spus. Din păcate, unele dintre ele nu sunt confortabile pentru poziția mea actuală, dar nu am să mă feresc. Avem tendința să înlocuim realitatea cu discursul. Observăm că autoritatea are o tendință spre aculturalitate. Ceea ce ar trebui să preocupe autoritatea nu o preocupă. Nu ar trebui să se ocupe cum se ocupa pe vremuri, să înlocuiască inițiativa privată etc. Problema este că nu reușim să punem în mișcare organisme care să funcționeze. Apare în discursul ultimelor luni ideea de identitate națională. Problema e gravă pentru că dacă nu înțelegem că o identitate națională se construiește în timp și se păstrează, în primul și primul rând, prin cultură, dacă nu știm că monumentele istorice înseamnă trecerea noastră prin timp și că ar trebui să le păstrăm, trăim degeaba. Acum este un drum deschis, o pârtie aproape către aculturalitate. Facem tot felul de acțiuni care sunt aberante. Sunt tragicomice, spre exemplu cea cu repatrierea osemintelor lui Brâncuși. Merge cu dorința de a introduce ansamblul de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO. Dar noi ne-am depărtat de mult de sensul iniţiatic al lui Brâncuşi. Bietul autor, căruia vrem să îi mutăm locul din Paris, unde este vizitat anual de zeci de mii de turiști, într-o Hobița în care nu mai vrea nimeni să meargă. El îi scria Arethiei Tătărăscu să devieze calea ferată, pentru că ”nu poate fi nimic între noi și Dumnezeu”. În loc să se gândească să repună această alee în funcțiune, se ocupă de două lucruri aberante. Iată cum ne pierdem vremea și bruma de bani, în loc să știm să introducem în societate lucrurile importante pentru care ar merita să ne cheltuim resursele.

Media actuală e parșivă. Pe vremuri era foarte important să debutezi într-o revistă literară. Acum se autodebutează, pe internet. Eu pot să-l copiez pe domnul Ghiu pe internet cât vreau, pentru că nu e considerat plagiat.

Sunt dezbateri lungi pe această temă a reglementării în ceea ce privește internetul. La noi nu se reglementează.

De asemenea, problema noastră este accentul pe creativitate. Noi nu ținem cont de elementul dinamic și nu am ținut cont de el niciodată. Dacă nu ne vom trezi din această letargie, dacă nu vom pune acolo unde trebuie această creativitate românească, vom pieri și economic. Dacă nu înțelegem că aici este dinamicul societății noastre, nu vom putea reface terenul dintre noi și cei care ne-au luat-o înainte.

Moderatorul întâlnirii, Anamaria Spătaru: Piața de carte e într-o continuă schimbare. Pătrund din ce în ce mai mult ebook-urile și cărțile pe alte suporturi decât hârtia. E din ce în ce mai greu să menții o carte în atenția publicului. Și presa literară și culturală a suferit. Ziarele nu mai au rubrică de cultură. Apar blogurile culturale, în schimb.

Bogdan Ghiu: Fiind un consumator și de cărți vechi, și de cărți noi, eu abia aștept ca totul să fie digitizat pentru a putea circula și pentru că nu mai am loc cu ele în casă. Sunt și cărți care merită să fie scrise pe hârtie. Sunt cărți mai corporale. Dar cărțile de critică sau ceea ce se cheamă literatură secundă, nu le-aș mai face pe hârtie. Editorii sunt în situația în care digitizează ceea ce oricum are succes. Bestseller-urile sunt primele digitizate. Dar eu aștept să nu mai tipărească alte cărți, care pot fi puse pe suport digital. Se reeditează ce se vinde. În primul rând, portofoliile marilor editori ar merita digitizate. Posibilitatea de a avea acces oricând presupune că nu mai alerg disperat să găsesc anumite cărți. Noi, pe vremuri, făceam curte librăreselor, să facem rost de cărți. Măcar de asta să scăpăm. Orice vreau să pot avea în secunda următoare. Acum două zile am cumpărat cu doi euro un articol pe care îl doream. Doi euro. Pretind și eu, care sunt mai degrabă un autor de nișă, să pot fi accesat și accesibil oricând. Prin intermediul editorilor. Cartea nu piere, dar nu mai e pe hârtie.

Cornelia Maria Savu: Eu sunt foarte de acord cu Bogdan Ghiu, care de departe este unul dintre poeții remarcabili ai promoției `80, dar și un foarte bun comentator al fenomenului media. Pe suport digital, pe suport de hârtie, cartea în România este în mare suferință.

Sigur, ce zicea Bogdan, romanul este sarea business-ului cu cartea. Dar ce facem în România unde noțiunea de bestseller nu există? Cât vând prozatorii din România, față de prozatorii din alte țări?

În momentul în care noi îl lăudăm pe Cărtărescu că a vândut din toate cărțile sale, să spunem, 400 de mii de exemplare, și un roman de debut, să spunem în Polonia, se vinde în 1.200.000, un milion de copii, ce mai spunem?

Dan Mircea Cipariu: Noi, dacă am scoate acum o carte, am putea să o vindem în cel mai bun caz pe structuri regionale și nu am avea o situație imediată şi reală a felului în care se vinde. Nu avem o distribuție de carte cu acoperire naţională.

Cornelia Maria Savu: Cărțile, în același timp, se află în biblioteci. În alte părți autorii trăiesc bine mersi din drepturile pe împrumut. Pe când în România acest public library right nu există. Nu există un sistem de distribuție, dar un sistem de distribuție coerent nici nu are ce să distribuie.

Dan Mircea Cipariu: Până la urmă, foarte multe dintre fondurile care se dau în acest moment de către statul român nu încurajează creativitatea, un circuit financiar firesc, așa cum el există în celelalte țări europene. Dacă e să luăm banii culturii locale, ei de obicei sunt dați pe evenimente cu mici și bere. Deși există o lege de promovare a culturii scrise, în cel mai fericit caz, ei susțin niște titluri care nu au mize culturale serioase. Și ajung să susțină niște interese politice.

Ce este grav în România, deși nimeni nu a spus public, banii culturii locale depășesc banii Ministerului Culturii. În majoritate, banii culturii locale merg spre mici și bere. Poate ar fi cazul să regândim o altă paradigmă a finanțării, pentru ca ei să meargă în primul rând la evenimente culturale de calitate. Până la urmă și banii Ministerului Culturii, majoritatea lor, nu ajung la creatori, ci merg firmele de construcţii, la restaurări (ceea ce e foarte bine) etc. Dacă e să calculăm, cred că cei mai puțini bani ajung la creatori.

Invitat, de asemenea, la dezbatere, Cristian Vasile Petcu, secretar de stat în Ministerul Culturii, a avut un cuvânt de spus despre felul în care sunt repartizați banii: „Lucrurile sunt delicate, dar pe zona Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) cred că ar trebui regândite, în primul rând, prioritățile. Se încurajează editurile, pentru că ele se ocupă de autori. Banii Ministerului Culturii merg, într-adevăr, acolo unde e nevoie de ei. Și pe zona monumentelor, unde e nevoie de mult mai mulți bani. Sperăm să revigorăm și să se facă puțină ordine, pentru că au fost finanțate unele care nu ar fi trebuit. În ceea ce privește zona editorială, trebuie regândit, pentru că pe an ce trece se dau din ce în ce mai puțini bani. Acolo unde vine subvenția Ministerului, pe parte editorială, finanțările sunt din ce în ce mai mici. De zona aceasta ușor sensibilă se ocupă consiliul administrativ. Mă bucur că am revenit acasă, să zic așa, și că a doua ediție a acestei dezbateri se ține la Târgoviște”.

Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul Culturii: Până la urmă constatăm că am intrat într-o capcană. Am înlocuit o birocrație primitivă românească cu una mai subtilă. Este o capcană. Există oameni cu simț negustoresc foarte dezvoltat. E un strat gros de indivizi care s-au întrepus între bani și creatori și îi aspiră.

Dan Mircea Cipariu: Noi avem problema următoare: suntem mai atenți la proiecte decât la valoarea celui care realizează opera. Eu am militat pentru un lucru foarte important și mă bucur că AFCN a preluat ideea mea de a deschide o linie de finanțare pentru media electronică, pentru că și aici trebuie să avem pârghii de a putea face programe de interes public.

Cornelia Maria Savu: Ar trebui regândite prioritățile, și cred că cea mai importantă este cultura românească vie și să nu se mai amestece problemele de patrimoniu cu cele de cultură vie.

Spectacol pe scena Clubului Studenţilor al Universităţii Valahia din Târgovişte

Programul de Carte a continuat printr-un spectacol care a adus pe aceeași scenă importanți oameni de cultură din România. Dan Mircea Cipariu și Mike Godoroja s-au întâlnit din nou într-un spectacol, fiind și moderatorii acestui eveniment, în care au concertat Mike Godoroja&Blue Spirit. Invitați au fost trei poeți din trei generații diferite. Prima care a urcat pe scenă a fost Andra Rotaru, care a citit din cel mai recent volum al său de poezie, ”Lemur”, apărut în 2012 la editura Cartea Românească. A urmat Bogdan Ghiu, care a citit ”(Poemul din carton) Urme de distrugere pe Marte”, editura Cartea Românească. Actrița și poeta Ioana Crăciunescu a citit câteva poeme dintr-un volum în curs de apariție, ”Piața Chibrit”, la editura Tracus Arte. Un alt invitat de marcă a fost artistul de geniu al ţambalului Marius Mihalache, care a improvizat, alături de Mike Godoroja&Blue Spirit.

Dorina CIOPLEA

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508