spot_img

De vorbă cu directorul Teatrului „Stela Popescu”, Nicolae Pungă, într-un respiro între stagiuni

Nicolae Pungă s-a născut la 24 noiembrie 1967. Din 2017 este manager al Teatrului „Stela Popescu”.

Stăm de vorbă cu Nicolae Pungă despre Teatrul Stela Popescu. Am avut o primă convorbire în urmă cu un an în care am discutat despre trecerea de la statutul de actor la cel de director și diferența dintre vise și realitate. Atunci spuneați că este foarte mare diferența între ceea ce vă imaginați și ceea ce se întâmplă în realitate în viața de zi cu zi a unui director de teatru. Între timp a mai trecut un an. Această stare s-a accentuat sau s-a atenuat?

Starea s-a accentuat. Eu traversând o perioadă de pionierat, în urmă cu mai mulți ani, ca actor şi cu Teatrul Masca, eram oarecum obişnuit. Nu m-am speriat de aceste aspecte şi am mai spus-o, probabil din cauza asta am şi ajuns manager la Teatrul „Stela Popescu”.

Este o diferenţă foarte mare între ceea ce îţi imaginezi şi ceea ce poţi face în realitate.

Eu am venit din privat unde lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel. Dar birocraţia din această zonă este un aspect pe care nu-l poți ignora.

Până la urmă, banii sunt câţi sunt. Problema o reprezintă lipsa de flexibilitate în modul în care poți să-i utilizezi.

Într-adevăr utilizarea lor este o problemă, iar tot ceea ce decurge de aici este complicat. Ner așteaptă o stagiune plasată sub semnul austerităţii. Din fericire, am reușit să lansăm două premiere de la începutul anului – Revolta poveștilor și Satul paralel – și mai avem un spectacol nou, lansat în decembrie anul trecut – Femeia, eterna poveste, iar acesta este un avantaj.

Stagiunea 2018-2019 a fost, practic, prima stagiune asupra căreia directorul Nicolae Pungă şi-a pus – într-o manieră mai puternică sau mai puţin puternică – amprenta, pornind din toamna lui 2018 și ajungând la mijlocul lui 2019. Primul titlu important a fost Dragostea celor 3 portocale. Ce reprezenta pentru Nicolae Pungă, cel care fusese actorul Teatrului Masca şi îl cunoştea pe Michele Modesto Cassarin, această colaborare din noua ipostză ?

Dragostea celor 3 portocale este un spectacol de commedia dell’arte. Din păcate, publicul din România nu este obișnuit cu tipul acesta de teatru, iar spectacolul nu a avut – deși este un spectacol genial din punctul meu de vedere – nu a șansa unui public atât de numeros precum ar fi meritat și pe care mi l-aș fi dorit, dar realizarea artistică a fost una de o mare complexitate, plină de culoare și imaginație, care a angrenat mulți artiști tineri, jucând personaje multiple, o experiență profesională complexă pentru toți cei aflați pe scenă. Anul acesta aveam în plan să mai facem un spectacol de commedia dell’arte, dar  am renunțat, pentru că, așa cum am spus și mai devreme, bugetul este sub semnul austerității și spectacolele de acest gen nu sunt ieftine, dimpotrivă, sunt spectacole extrem de scumpe, cu costume bogate, cu decor complex…

Poate că acest tip de spectacol, așa cum se făcea, la o scară mai mică, la Teatrul Masca, ar trebui jucat într-o sală mai mică decât Sala mare a Palatului Copiilor.

Este și aceasta o problemă, pentru că fiind vorba despre un spectacol de anvergură, care presupune o scenă și o sală mare, care ar trebui să aducă lume, pentru publicul din România commedia dell’arte este o ofertă neobișnuită. Pentru a educa acest public este nevoie de timp. Dar Dragostea celor 3 portocale va rămâne un reper, fără îndoială, pentru că artiștii și regizorul au evoluat la cote maxime.

Stagiunea recent încheiată a presupus și marcarea Centenarului, prin spectacolul Mareșalii, dar finalul de an a fost marcat și de o altă premieră, propunând o întoarcere către atmosfera interbelică : Femeia, eterna poveste, în regia lui Attila Vizauer. 

Aceasta este o altă orientare spre care ne-am îndreptat, spectacolul cu muzică. Femeia, eterna poveste este un spectacol extrem de plăcut din punctul meu de vedere, care a avut un oarecare succes la public și care sper să se permanentizeze. A urmat Revolta Poveștilor, un spectacol pentru copii cu un mare succes, un scenariu original, modern, care are potențial în a fi interesant pentru generațiile de copii ale zilei de astăzi, care sunt mai greu de sedus cu vechile basme.

Iată că această orientare a Teatrului „Stela Popescu” către spectacolele pentru copii nu s-a pierdut, ci, dimpotrivă,se îmbogățește prin titluri noi. Revolta Poveștilor a fost, după Micul Prinț și celelalte care au fost spectacole valoroase, dar pornind de la texte clasice. cunoscute.

Ultima premieră a stagiuii a fost Satul Paralel, un succes din punctul meu de vedere, dar și din persectiva publicului, un spectacol având în centru foștii membri ai grupului Divertis și un text de cabaret politic, original, scris de ei special pentru teatrul nostru, un text „viu”, care se modifică parțial în funcție de evenimentele de pe scena publică, un text plin de savoare, care a generat hohote de râs și care a arătat și o altă față a noastră ca instituție. În  fond, asta făcea extraordinar și Stela Popescu, reușea să facă oamenii să râdă prin text, prin atitudine, prin sugestie.

A fost o inițiativă curajoasă spectacolul Satul paralel, trebuie să recunoaștem, mnu mulți directori de teatru ar fi avut îndrăzneala să producă un astfel de spectacol cu un grup de artiști nonconformiști cum sunt membrii fostului grup Divertis. 

Dincolo de inițiativa curajoasă, Satul paralel este un spectacol care a adus o oarecare notorietate instituției și asta m-a bucurat cel mai tare, dincolo de calitatea lui ca spectacol și de prezența pe afiș a unor nume importante.

Pentru toamnă, în codițiile de austeritate în care au intrat toate teatrele bucureștene și numai bucureștene, ci practic toată viața culturală din țară, pentru că nu este ceva care are legătură în mod special cu Teatrul „Stela Popescu”, față de planurile pe care și le face orice manager, față de ritmul obișnuit al stagiunii, cum vă veți adapta ?.

Am mai multe proiecte, dar nu știu care vor ieși, în funcție de ce bani o să avem. Am vorbit cu Alexander Hausvater pentru Mătrăguna, am vorbit cu Victor Ioan Frunză pentru un nou titlu, ar fi vorba despre o coproducție între Teatrul „Stela Popescu” și Teatrul Dramaturgilor Români, condus de Marius Bodochi. Am mai avut o discuție cu Dan Tudor pentru un spectacol bulevardier. Dar toate acestea depind de bugetul pe care îl vom avea sau nu anul acesta.

 

Daria Filimon

***

NICOLAE PUNGĂ

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

Roluri în spectacolele Teatrului Masca : • 2013 – Jupân Toni în spectacolul “Flecărelile femeilor”- regia Mihai Mălaimare. • 2013 – Domnul în spectacolul “Parcul”- regia Mihai Mălaimare. • 2012 – Anticarul Alcalay în spectacolul “Umbre pe Calea Victoriei”- regia Mihai Mălaimare. • 2012 – Ţârcădău în spectacolul “O noapte furtunoasă”- regia Mihai Mălaimare. • 2011 – Pinch în spectacolul “Comedia erorilor”- regia Mihai Mălaimare. • 2010 – Bortolomio în spectacolul “Venexia”- regia Michele Modesto Casarin. • 2010 – Soţul înşelat în spectacolul “Pierrot Lunatecul”- regia Mihai Mălaimare. • 2007 – Bario în spectacolul “Clovnii”- regia Mihai Mălaimare. • 2006 – El în spectacolul “Oglinda”- regia Mihai Mălaimare. • 2005 – Lustrangiul în spectacolul “Fior D’amore în Bucuresci”- regia Mihai Mălaimare. • 2004 – Nobil în spectacolul “Statuile”- regia Mihai Mălaimare. • 2004 – Îndrăgotitul în spectacolul “Fuga de Bach în cartier”- regia Mihai Mălaimare. • 2004 – Tatăl în spectacolul “ Ce parere aveti despre dragoste?”- regia Cristi Rotaru. • 2003 – Omul în spectacolul “Prostia omeneasca”-regia Mihai Mălaimare. • 2002 – Actor în spectacolul “Actorii”- regia Mihai Mălaimare. • 2001 – Ţăran în spectacolul “La Români”- regia Mihai Mălaimare. • 2001 – Gardian în spectacolul “Gardienii veseli”- regia Mihai Mălaimare. • 1999 – Oronte în spectacolul “Domnul de Pourceaugnac”- regia Mihai Mălaimare • 1998 – Spaniolul în spectacolul “Cabaretul Natiunilor”- regia Mihai Mălaimare. • 1998 – Femeia în spectacolul “Parada”- regia Mihai Mălaimare. • 1996 – Muzicant în spectacolul “ Concert de promenada”- regia Mihai Mălaimare. • 1996 – Cei trei magi în spectacolul “Poveste de Craciun”- regia Mihai Mălaimare. • 1994 – Îndrăgostitul în spectacolul “Şi a venit îngerul”- regia Mihai Mălaimare. • 1993 – Un drac în spectacolul “A murit moartea ,măi!”- regia Mihai Mălaimare. • 1993 – Un funcţionar în spectacolul “Mantaua”- regia Mihai Mălaimare.

Reclame: – 2007 – “ Promo Carnaval Omida”- ANTENA1. – 2005 – “ Clovni”- ORANGE. Radio: – 2006 – “Ora Veselă” roluri diverse – regizor Vasile Manta/Radio România. – 2005 – “Ora Veselă” roluri diverse – regizor Vasile Manta/Radio România. Film: – 2005 – “Păcală se întoarce”- regia Geo Saizescu; rolul/actor ambulant. – 2002 – “Turnul Din Pisa”- regia Şerban Marinescu; rolul/clovn. – 1994 -“Neinvinsă-i dragostea”-regia; rolul Caporalul Istrate. – 1993 -“ Transers”- regie americană/Castel Film; rolul/ un cavaler. – 1993 -“ Oblivian”- regie americană/Castel Film; rolul/un cowboy. Televiziune:- 2010 – “Narcisa sălbatică” – rolul – Paznicul. – 2007 –“ Trasniti in NATO”- roluri : doctor, regizor,sef.; PRIMA TV. – 2006 – “ Vacanta Mare” – roluri : patron; doctor PRO TV. – 2006 – “ Meseriasii” – roluri : popa, muncitor; PRO TV. – 2006 – “ Trasniti in NATO”- rol: doctor,administrator spital; PRIMA TV. – 2006 – “ La Bloc” – roluri : doctor, psiholog, om de afaceri, politist, sofer taxi; – 2005 – “La Bloc” – roluri: un francez, un chelner; PRO TV. – 2005 – “ Ceaiul de la ora 5”-momente umoristice- roluri: drector firma; TVR.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE : • 1998 Licenţiat în Artă Teatrală/Actorie, Facultatea de Teatru/UNATC – Bucureşti.

EXPERIENTA PROFESIONALĂ UNIVERSITARĂ: • Cursuri: -arta actorului; tehnica maştii-masca neutră; pantomimă; expresie corporală; curs de instrumente de suflat;canto;dans;vorbire; cascadorie; călărie. • Piese examen: Ø 1991 – “Medievale”. Ø 1992 – “Pescăruşul”Cehov-rolul/Treplev. Ø 1993 – “Acul cumetrei Gurton”-rolul/preotul Bailley. Ø 1994 –“Cu uşile închise”/de W.Borchert- rolul /Colonelul.

COMPETENŢE DOBÂNDITE – WORK-SHOP: Ø tehnica statuii vivante. Ø pantomimă, expresie corporală. Ø tehnica măştii, masca neutră, masca de caracter. Ø commedia dell’arte. Ø dans, acrobaţie. Ø step. Ø catalige. Ø jonglerie. Ø mânuire marionete. Ø patinaj, role.

ACTIVITATE PROFESIONALĂ: • 1993 – 2017 – actor al Teatrului “Masca” din Bucureşti.

( www.masca.ro )

 

2017-prezent- manager al Teatrului „Stela Popescu”

 

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508