spot_img

De ce avem nevoie de „Terapia stresului” și care sunt beneficiile sale, în cea mai nouă apariție editorială Trei

Ultimul deceniu s-a remarcat prin interesul crescând și accentul pus asupra subiectelor care au legătură cu stresul, atât în spațiul public, cât și în mediul științific”, precizează Ellis, Gordon, Neenan și Palmer, psihoterapeuți și autori ai cărții Terapia stresului. O abordare comportamentală rațional-emotivă, recent publicată la Editura Trei, în colecția Psihologie și Psihoterapie.  Potrivit American Psychological Association (APA), 75% dintre adulți au experimentat diferite grade ale stresului, de la moderat la sever, în ultima lună, iar jumătate dintre aceștia au raportat faptul că în ultimul an nivelul de stres din viața lor a crescut. (Global Organization for Stress, iunie 2020)

 „Pe lângă faptul că există în sine, poate fi propria cauză, dar și propriul efect”, spunea medicul endocrinolog Hans Selye care, în urmă cu 85 de ani, descoperea accidental în cercetările de laborator existența și efectele negative ale stresului, numit inițial sindromul general de adaptare. Jocul de cuvinte folosit de Selye exprimă cel mai bine ideea prin care stresul, cu precădere cel psihic, deși nu este atât de specific ca alte patologii, poate fi mult mai nociv atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Indiferent de manifestare, stresul are două constante. Prima se referă la faptul că acesta declanșează răspunsuri puternice din partea organismului, în încercarea de a menține homeostazia (starea de echilibru intern). Cea de-a doua caracteristică include ideea că, pe termen lung, stresul produce efecte negative și duce la serioase tulburări psihosomatice, ca hipertensiunea, migrene, tulburări ale sistemului digestiv, endocrin, depresie, anxietate etc.

 

  • Ce este stresul și cum ne afectează? 

Dintr-o perspectivă inițial medicală, Hans Selye a punctat ideea că „stresul este, în esență, gradul de uzură al corpului”, iar în opinia sa, reprezintă „răspunsul nespecific al organismului la acțiunea oricăror presiuni” , dezvoltând un model de răspuns al organismului la factorii stresori: reacția de alarmă, etapa de rezistență sau recuperare în care sistemul nervos autonom rezistă impactului și, dacă nivelul de stres este în continuare ridicat, cea de-a treia etapă – instalarea epuizării (burnout).

Altfel spus, atunci când experimentăm situații stresante, care ne depășesc capacitatea de adaptare, fie că este vorba despre un stres acut sau cronic, organismul nostru pune în acțiune hormonii de stres, catecolaminele (dopamina, adrenalina și noradrenalina) pentru a face față evenimentului negativ și a mobiliza resursele organismului. Creierul și corpul nostru lucrează atât de intens la sistemul de alertă, în eliberarea hormonilor de stres, încât neglijează alte funcții: pe cele normale, de bază, cum ar fi apărarea imunitară. Prin urmare, acest răspuns perpetuat pe termen lung poate deveni mai nociv decât stresorii în sine.

 

  • Cum pot fi combătute aceste efecte, prin metode terapeutice?

Acest răspuns al organismului nu poate fi oprit. El este unul străvechi, activat în fața pericolelor fizice, cu scopul supraviețuirii. În epoca modernă, factorii stresori au fost înlocuiți preponderent de cei psihologici, interni, dar răspunsul la stres este activat în același mod. Deși un anumit nivel de activare internă determinată de stres poate spori performanța în diverse domenii, vorbim despre stresul nociv, prin prisma terapiei stresului dezvoltată în cartea cu același nume, atunci când „o persoană expusă la o serie de factori de stres interpersonali și de mediu, percepuți ca cerințe care depășesc abilitățile persoanei de a le face față, provoacă o stare de distres emoțional și fiziologic și/sau când o situație actuală este percepută ca fiind amenințătoare, copleșind resursele persoanei de a-i face față.”

În 1950, psihologul clinician Albert Ellis a dezvoltat Terapia comportamentală rațional- emotivă (REBT), pornind de la o teorie a personalității și ideea că percepțiile și evaluările pe care le facem asupra evenimentelor din mediul nostru determină în mare măsură modul în care răspundem emoțional și comportamental față de aceste evenimente. „Gândurile, emoțiile și comportamentul sunt procese interdependente, conjugate toate, trebuind să fie luate în calcul dacă ne dorim ca metodele de tratament să fie eficiente”, spune Ellis. Astfel, perspectiva propusă de „Terapia stresului” vizează dezvoltarea unor mecanisme de coping (adaptare), prin modificarea modului în care analizăm evenimentele stresante cu care ne confruntăm.

Ce sunt credințele iraționale, de ce practicăm intens autosabotarea, cum să rămânem prezenți emoțional în situații care ne provoacă anxietate pentru a descoperi alte căi de a le aborda, care sunt metodele terapeutice de relaxare și gestionare a stresului, acestea sunt doar câteva dintre subiectele abordate în cele 9 capitole.

Dedicată psihologilor și psihoterapeuților, dar și celor care vor să înțeleagă cum funcționează mecanismele noastre interne de răspuns și cum putem beneficia de cele mai adaptative răspunsuri, cartea Terapia stresului. O abordare comportamentală rațional-emotivă reflectă vasta experiență a 4 psihoterapeuți și specialiști în domeniul stresului: Albert Ellis, Jack Gordon, Michael Neenan și Stephen Palmer. 

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508