spot_img

„cuvintele pot dărâma zidurile pe care uneori le ridică istoria”

Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale. Este coautoare, alături de Adrian Cioroianu, a volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (2015), și ”Mihai I al României. Un rege cu onoare, loialitate și credință” (2016), ambele apărute la editura Curtea Veche Publishing, parte din colecția ”Regii și Reginele noastre”; editor al albumului ”Regina Maria. Flori de portocal”, Libris Editorial, Brașov, 2018; autor al volumului ”Accent pe istorie I”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2018; autor al volumului bilingv româno-francez pentru copii ”Henri Mathias Berthelot. Prietenul României”, Libris Editorial, Brașov, 2019; autor al volumului ”Accent pe istorie II”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2020; autor al volumului „Set. Acțiune! România construită”, editura Creator (grup Libris), Brașov, 2020. În perioada august 2016 – mai 2017 a realizat rubrica ”Accent pe istorie® ” la postul Radio France Internationale România (http://www.rfi.ro/tag/accent-pe-istorie), iar în prezent este autoare a rubricii ”Accent pe istorie®”  în săptămânalul Dilema Veche (https://dilemaveche.ro/tag/accent-pe-istorie) și colaboratoare a revistei Historia (https://www.historia.ro/autor/mihaela-simina). Coprezentator, coautor (comentariu și scenariu) serial documentar (10 episoade) ”România construită”, Casa de Producție TVR, realizator Alexandru Munteanu. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mihaela Simina.

– În cuvântul introductiv al lui Alexandru Munteanu aflăm cum s-a născut „România Construită” (documentarul) și cum a prins contur (și) cu participarea ta. Putem spune că istoria își alege oamenii, că e cu adevărat o entitate care lucrează nu doar cu trecutul?

– Frumos spus, foarte frumos. Și, da, cred că și adevărat: istoria își alege oamenii. Este doar o chestiune de timp și de loc, unele dintre principalele instrumente ale istoriei, de altfel. Așa s-a întâmplat și în privința colaborării mele la documentarul România construită. Istoria m-a ales fără să-mi fi trecut prin minte vreo secundă că m-ar aștepta un proiect de acest gen, iar în cazul meu istoria poartă un nume și un prenume, Alexandru Munteanu. Pentru că în timp ce istoria își alege oamenii, oamenii fac istoria.

– Proiectul „România Construită” continuă acum prin cartea cu același titlu pe care o semnezi (SET. ACȚIUNE! România construită, Editura Creator, 2020). După documentar și carte, cum ar continua acest demers cel puțin inedit?

– De fapt, cartea nu este o continuare a proiectului și nu implică cu nimic echipa de filmare sau de producție (o echipă de excepție căreia îi mulțumesc pentru colaborare și sper să o reîntâlnesc și în alte proiecte). Reprezintă materializarea unei idei care mi-a venit spontan pe parcursul filmărilor pentru că am observat că trăiesc o experiență care merită așezată, măcar parțial, pe hârtie și împărtășită, alături de anumite trimiteri istorice interesante prezente și în documentar și mai ales alături de ilustrații originale.

Planul meu era să putem organiza mai multe lansări ale cărții cu proiecții ale serialului incluse în orașele pe unde am filmat, dar uneori istoria are alte planuri decât ne dorim noi, cum ar fi o pandemie. Lăsăm istoria să își facă jocul și apoi reluăm planul.

– Arhitectura ca parte a istoriei și invers, ambele fețe traduse cu o poveste. Ce au în comun istoria, zidurile și cuvintele?

– În varianta practică: zidurile, ca un simbol al construcțiilor în genere, vorbesc despre istoria locurilor unde sunt ridicate, iar limbajul lor este contextualizat și tradus prin cuvintele povestitorului. Plus, cum zicea domnul Churchill (el zice ceva bun despre aproape orice): Ne modelăm clădirile, apoi ele sunt cele care ne modelează pe noi.

În varianta romantică, la figurat și off the record cumva, căci nu are legătură cu subiectul: cuvintele pot dărâma zidurile pe care uneori le ridică istoria, nu vi se pare?

– Relatarea, informația istorică si grafica se îmbină intuitiv, dar și didactic, formând un concept atrăgător și educativ. Care au fost culisele întregii reprezentări?

– I-am prezentat editoarei mele, Dana Anghelescu, ideea materialului care să îmbine povestirea tip jurnal cu informația istorică și cu ilustrațiile, i-a plăcut și am decis să ne apucăm de treabă. Eu să găsesc ilustratorul potrivit, ea să pregătească, alături de echipa de la Editura Creator, celelalte detalii ale nașterii cărții.

La persoana ilustratorului mă gândisem deja, chiar vizualizam redarea clădirilor și a locurilor din carte, știam cum îmi doresc să arate. Viziunea mea și-a găsit reprezentarea grafică perfectă cu ajutorul arhitectului Horia Lupan, un vechi și bun prieten, persoana la care m-am gândit din primele secunde când mi-a venit ideea lucrării. Celelalte detalii au fost pregătite impecabil sub coordonarea Danei Anghelescu, cu ajutorul lui Irinel Merlușcă (design și tehnoredactare) și al Elenei Dițu (editare).

Nu îmi rămâne decât să îmi exprim (și aici) încântarea și mulțumirea în ceea ce privește contribuția editurii Creator și, în special, a lui Horia Lupan la volumul Set. Acțiune! România construită.

– Parcuri, gări, mănăstiri, cetăți, porturi, unele cunoscute, altele aproape anonime. Care este constanta „României construite” de-a lungul unei axe spațio-temporale?

– Spațiul: teritoriul României de astăzi.

Timpul: de la daci și romani până aproape de prezent.

Deci, practic, constanta nu ține de o regiune anume din România sau de o perioadă istorică anume, nici de un anumit tip de construcții. Serialul este pur și simplu, așa cum menționează producătorul Alexandru Munteanu, o incursiune în istoria ţării noastre, privită prin prisma moştenirii sale materiale – imobiliare şi de infrastructură, o altă perspectivă asupra a ceea ce a realizat „material” poporul nostru.

Ce a realizat și, implicit, ce nu, evident.

– Care este impactul expunerii televizate pentru istoricul Mihaela Simina și cum este primit, până acum, volumul „SET. ACȚIUNE! România Construită”?

– Până acum, despre volum numai de bine. Desigur, zic asta în spirit de glumă, dar și cu o doză de adevăr în spate, întrucât, într-adevăr SET. ACȚIUNE! România Construită a avut parte de recenzii bune până acum. Este prematur de apreciat, oricum, pentru că apariția cărții este una de data recentă, iar lipsa lansărilor face mai dificil drumul volumului către public.

În ceea ce privește impactul expunerii televizate asupra mea, pe scurt, s-ar traducere într-un plus de încredere și mai ales în voința, chiar hotărârea, de a îmbunătăți acolo unde se poate (și aproape mereu se poate). Cum este firesc, cred, expunerea televizată a adus și un plus de notorietate în rândul publicului interesat de subiect.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508