spot_img

„Copia privată”, dezbătută la Craiova, cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale



Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale a fost marcată la Craiova prin conferinţa intitulată „Copia privată- prezent şi viitor”, ale cărei lucrări s-au desfăşurat pe parcursul a două zile (26 – 27 aprilie 2012). Evenimentul a fost organizat de către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în colaborare cu Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii din Craiova şi Asociaţia Ştiinţifică de Dreptul Priorităţii Intelectuale. Lucrările conferinţei au reunit reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor, organismelor şi utilizatorilor care desfăşoară activităţi în domeniul proprietăţii intelectuale: OPERASCRISĂ.RO, APLER, AER, CREDIDAM, PERGAM, ARAIEX, DACIN SARA, ADPFR, COPYRO, VISARTA.

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (http://www.orda.ro/), Robert Bucur a adus în discuţie principiile care guvernează azi Legea dreptului de autor şi faptul că dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, precum şi asupra altor opere de creaţie intelectuală este recunoscut şi garantat de lege. Acest drept este legat de persoana autorului şi comportă atribute de ordin moral şi patrimonial. De asemenea, s-a consemnat faptul că ORDA oferă sprijin şi consiliere de specialitate, precum şi posibilitatea constituirii unui mijloc de probă prin Registrul Naţional de Opere şi este instituţia la care se poate sesiza orice abuz sau încălcare a drepturilor de autor sau a drepturilor conexe, morale sau patrimoniale, pe care legea le garantează.

Sistemul actual de remunerare pentru copia privată

Magda Popescu, avocat, reprezentant APDETIC (http://www.asociatiait.ro/), a evidenţiat asemănări şi deosebiri între Copia privată (art.34 al. 1 – Legea 8/1996) şi Copia pirat (parţial art 139(6), alin. 8 – Legea 8/1996) şi mecanisme de despăgubire pentru ambele, realizând o analiză critică a modelului actual de remuneraţie compensatorie pentru copia privată: Remuneraţia compensatorie este datorată şi se plăteşte de către persoanele care dispun de aparate, de echipamente, dispozitive sau de suporturi de reproducere de pe hârtie organismului de gestiune colectivă desemnat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) unic colector.

Potrivit metodologiei aprobate, se datorează o remuneraţie compensatorie în cuantum de 0,5% pentru fotocopiatoare, imprimante, scannere, aparate multifuncţionale cu/fără funcţie de fotocopiere. În timp ce copia privată duce la un prejudiciu potenţial şi remuneraţie compensatorie plătită de toţi importatorii şi fabricanţii, aplicabilă tuturor aparatelor care permit reproducerea, copia pirat duce la un prejudiciu cert, actual şi la răspundere civilă delictuală (vinovăţie şi răspundere penală): „copia privată nu e admisă la software. Şi aici sunt incluse şi jocurile pe calculator. Copiile private sunt permise la muzică, filme, cărţi ş.a.m.d., dar şi acolo sunt nişte condiţii care nu se îndeplinesc întotdeauna în cazul utilizării torrentelor sau altor site-uri ori programe de file sharing.

Explicit, copia privată este o remuneraţie compensatorie instituită de Legea Nr.8/ 1996 pe care trebuie să o plătească agenţii economici care fabrică sau introduc pe teritoriul României: – suporturi pe care se pot realiza înregistrări sonore sau audiovizuale analogice sau digitale; – aparate concepute pentru realizarea de copii analogice sau digitale.

Metodologia a fost publicată în Monitorul official nr. 135/ 27 februarie 2012, în temeiul Deciziei nr. 14/2012 a directorului general al O.R.D.A.

În conformitate cu dispoziţiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, Metodologia reglementează obligaţia de plată a remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru aparate ce permit reproducerea operelor de pe hârtie, precum şi cuantumul acesteia.

Taxa pentru copie privată care se adaugă la tot ce poate fi utilizat în procesul de copiere a unei opere (de la suportul digital la cel magnetic, de la scanner la copiator etc.) este o recunoaştere implicită a faptului că (mai) toate aceste medii şi tehnologii de stocare şi copiere sunt folosite pentru multiplicarea unor opere, fără însă a “legifera” piratarea acestora. Constantin Duvac, membru ASDPI (http://www.cartejuridica.net/a-s-d-p-i-e58-p0.html) şi reprezentant PERGAM a subliniat faptul că activitatea de fotocopiere nu e o prestare conform art. 139(6). Şi că drepturile tuturor editorilor sunt grav afectate prin fotocopiere (din studiul efectuat de Editura Universul juridic s-a constatat o pierdere de 2 milioane de euro pentru copia pirat). Comisia Europeană a deschis, la un moment dat, o discuţie pe tema reformării taxei pentru copia privată. Mai multe detalii puteţi găsi aici: http://ec.europa.eu/internal_market/copyright/levy_reform/index_en.htm

Copia privată pentru Internet – o Utopie?!

Bogdan Manolea, avocat, expert în legislaţia internetului, crede că guvernul român nu a reuşit să pună în aplicare în mod corespunzător legile privind protecţia datelor şi nu a informat publicul de drepturile şi responsabilităţile lor, că încălcările legii dreptului de autor sunt omniprezente, copia privată pentru Internet fiind, la momentul actual, o Utopie. Evoluţia digitală fiind inerentă, trebuie asigurat un echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, pe de o parte, şi protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale (libertatea de exprimare), pe de altă parte şi e absolut o necesitate adaptarea legislaţiei privind proprietatea intelectuală la noile realităţi tehnologice şi sociale. Se vehiculează tot mai clar ideea că ar trebui să existe un sistem de management colectiv care să permită distribuirea legală pe internet, o licenţă colectivă extinsă pentru retransmisia prin cablu şi introducerea prin lege a unei remuneraţii pentru aceste trasmisii. Dar îi împiedică deocamdată costurile mari care trebuie suportate de către furnizori pentru a putea pune în aplicare obligaţiile referitoare la identificarea utilizatorilor care au încălcat drepturi de proprietate intelectuală.

Propunerile finale au subliniat că ORDA ar trebui să reia organizarea unui grup de dialog între consumatori şi furnizori, autori de drepturi digitale şi utilizatori. La întâlnire au mai participat şi repezentanţi UPFR (colector unic pentru copia privată din audiovizual) Andreea Stratulă, avocat şi Mihaela Alexandrina Scrioşteanu, director executiv care au rezumat copia privată ca „remuneraţie compensatorie plătită de agenţii economici care introduc pe teritoriul României suporturi audiovizuale analogice sau digitale şi aparate concepute pentru realizarea de copii”. S-a dat, de asemenea, şi lista aparatelor: Blu Ray Recorder, HD DVD Recorder, CD Writer încorporat în computer, DVD Writer, Hard Disk extern, Stickuri de memorie, carduri de memorie, HD DVD Disk, Telefoane.

În fiecare an, evenimentele prilejuite de aceste întâlniri organizate de ORDA se află sub egida unui mesaj particular, diferit de la o ediţie la alta. Anul 2012 este marcat de cuvintele „Inovatori şi Vizionari”.

Florina Zaharia

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. […] Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale a fost marcată la Craiova prin conferinţa intitulată „Copia privată- prezent şi viitor”, ale cărei lucrări s-au desfăşurat pe parcursul a două zile (26 – 27 aprilie 2012). Evenimentul a fost organizat de către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în colaborare cu Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii din Craiova şi Asociaţia Ştiinţifică de Dreptul Priorităţii Intelectuale. Lucrările conferinţei au reunit reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor, organismelor şi utilizatorilor care desfăşoară activităţi în domeniul proprietăţii intelectuale: OPERASCRISĂ.RO, APLER, AER, CREDIDAM, PERGAM, ARAIEX, DACIN SARA, ADPFR, COPYRO, VISARTA. (reportaj de Florina Zaharia, preluat de pe AgentiadeCarte.ro) […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508