Compania de Librării București (CLB), cel mai longeviv lanț de librării din România, intrată în cel de-al 71-lea an de activitate, a realizat recent analiza datelor de vânzări pentru domeniul carte pe anul 2020. Conform statisticilor, în anul pandemiei, singurul domeniu care a înregistrat creștere este cel care reunește volume din sfera medicină, farmacie, sănătate. În ordinea preferințelor, domeniile care au rămas constante sau au înregistrat cele mai mici scăderi sunt religie și spiritualitate, urmat de cel al cărților pentru copii și adolescenți. Topul celor mai căutate cinci domenii din sfera carte de la CLB în anul 2020 este urmat de titluri din sfera științe umaniste, respectiv beletristică.

Începutul de an aduce cu sine o binemeritată recunoaștere a parcursului, a relevanței și a vizibilității Teatrului Național din Timișoara. În însăși ziua în care România celebrează cultura națională, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a conferit Teatrului Național, prin managerul său, Ada Hausvater, ordinul Meritul Cultural în grad de comandor, acordat „pentru talentul și serviciile deosebite aduse culturii, artei, științei și promovării spiritului caritabil, prin opere de creație, interpretare și sociale, de impact național”. Festivitatea de decernare a acestei înalte distincții a avut loc la Palatul Cotroceni.

Vineri, 15 ianuarie 2021, Biblioteca Academiei Române vernisează, expoziția documentară „Vreme trece, vreme vine“, dedicată aniversării a 171 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu și celebrării Zilei Culturii Naționale. Evenimentul va avea loc în Sala „Theodor Pallady“, începând cu ora 11. Vor lua cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei, prof. univ. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române. Academicianul Eugen Simion, președintele Secției de Literatură și Filologie a Academiei Române, va transmite un mesaj înregistrat.

Încă de la începuturile civilizației, exercițiul fizic a fost un sâmbure al creației artistice. Sportul a găsit tălmăcitori în toate registrele artei. Nu este ușor și nici îndeajuns să te apropii de el făcând observații superficiale pe marginea terenului. Trebuie să urmărești cu privirea și cu sufletul unduita șerpuire suplă a gimnastelor, trebuie să te lași vrăjit de spectacolul unui meci pentru a sesiza raportul mobil, spațial și elegant al jucătorului de handbal care, în goana după victorie, se mișcă într-un anume ritm, într-o perfectă armonie de linii. Trebuie să rispești prejudecata că doar un cerc îngust de cunoscători se apleacă asupra sportului și să înțelegi că victoria se reflectă și în plăcerea pe care o produce parcurgerea rândurilor despre marii sportivi care îi fac pe oameni să înțeleagă ce au făcut pentru ei.

Anul care a plecat a luat cu el multă durere, sicrie şi plânsete. A fost însoţit de un cortegiu funerar în care tristeţea şi suferinţa au purtat haine de doliu. Moartea şi teama de ea ne-au zădărnicit Calea, Adevărul şi Viaţa şi ne-au pus panglici negre pe suflet. E greu să vorbesc despre un an aflat aproape în moarte clinică, dar cum unii dintre noi au trecut pe lângă umbrele întunericului şi pe lângă zeul Hades, cel aducător de nenorociri, poate că vom şti cum să ne îmblânzim lacrimile. Aşa cum făceau odinioară bocitoarele care, prin cântecele lor de jale, puteau să mai elibereze sufletele încărcate de durere.

Pe 15 ianuarie, Editura Casa Radio vă invită din nou la o audiţie specială în casele dumneavoastră, alături de audiobook-uri și CD-uri care celebrează cultura sub toate formele sale. V-am pregătit Luceafărul lui Mihai Eminescu în trei rostiri atât de diferite. Trei generații ale teatrului românesc: George Vraca, într-o înregistrare Radio România din iunie 1959, puternic, sobru, clasic; Ion Caramitru, grav, dar și ludic, și Ada Condeescu, deschisă către ascultătorul contemporan – două înregistrări din 2018. Alături de aceste interpretări, vă propunem, la nivel vizual, un altfel de Luceafăr: un album de benzi desenate alb-negru conceput de Alexandru Ciubotariu. O creație originală, o provocare pentru un artist contemporan.

Asociația Istoria Artei continuă prin proiectele ei de cercetare să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei arhitecturii românești, aducând la lumină informații inedite, rezultate din cercetarea arhivelor publice și private.

Cum ar fi să vezi un documentar făcut sub ochii tăi având ca subiect Miorița sau Baltagul, două opere care fac parte din ceea ce numim cultura națională? Astra Film dă răspunsul la această întrebare și lansează online, de Ziua Culturii Naționale, „La drum” de Dumitru Budrala, primul film documentar observațional din România. Lansat la Cinema du Reel din Paris și premiat la festivaluri naționale și internaționale, filmul surprinde esența a ceea ce înseamnă transhumanța în România la început de Mileniu III și dintotdeauna. „La drum” urmărește îndeaproape viața dură a păstorilor din Munții Carpați, care pleacă în transhumanță în fiecare an, la mii de kilometri depărtare de casă, în căutarea ierbii pentru turmele lor.

Teatrul Național din București întâmpină Ziua Culturii Naționale atât cu un bilanț și o privire întoarsă către complicatul an recent încheiat, în care au existat, în pofida condițiilor impuse de pandemie, manifestări diverse (câteva premiere, expoziții, difuzări online, dar și spectacole la sediu), cât și orientat pe proiectele noului an 2021. La intersecția acestora, ca un arc peste timp, un recital eminescian de înaltă clasă, pe care vă invităm să-l urmăriți online în acest week-end, cu prilejul sărbătoririi Zilei Culturii Naționale din 15 ianuarie.

Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, timbrul românesc marchează Ziua Culturii Naționale. Pentru a evidenția o tematică abordată în premieră, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni”, eveniment care a avut loc la Mănăstirea Putna, în anul 1871.